România compostează anual circa 14% din cantitatea de deșeuri biodegrabile produsă în țară, aproximativ 440.000 de tone. Investiții în capacități de compostare există și s-ar putea procesa jumătate din cantitatea de deșeuri bio pe care o producem.
De ce nu merge compostarea mai ușor?
„În România există investiții în capacități de compostare funcționale de dimensiuni medii și mari, care pot composta peste 1.6 milioane de tone de deșeuri organice/an. Acestea nu pot funcționa la capacitatea maximă deoarece, în prezent, compostul nu poate fi valorificat”, ne-a spus Alina Dumitrescu, reprezentanta Asociației Române a Compostului (ARC).
De ce? La patru ani de la publicarea Legii 181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile, autoritățile nu au reușit încă să publice normele tehnice de aplicare!
În lipsa lor, legea nu se poate aplica. Punct.
O consecință directă este faptul că o mare parte a deșeurilor compostabile ajung, în continuare, la groapa de gunoi – bineînțeles cu efecte asupra mediului înconjurător.
O altă consecință este că România riscă să nu își atingă obiectivele stabilite în materie de reciclare și gestionare a deșeurilor biodegradabile.
„Fără norme tehnice clare, operatorii care ar trebui să se conformeze cu prevederile legii nu au ghiduri precise cu privire la modul în care trebuie să gestioneze, trateze și utilizeze compostul și digestatul. Aceasta poate duce la neconformități și la aplicarea inadecvată a legii”, ne-a spus reprezentanta ARC.
Mai mult, lipsa normelor a influențat negativ extinderea pieței de compost, pentru că avem o infrastructură limitată și din cauză că stațiile existente se confruntă cu o serie de provocări legate de colectarea și procesarea deșeurilor.
Florian Pop, Country Manager al FCC Environment România SRL, ne-a explicat într-un articol anterior cum stația pe care o conduce nu reușește să funcționeze la capacitate maximă, deoarece nu găsește pe piață deșeuri compostabile.
Şi cum ar putea când procentul de deșeuri municipale colectate separat în 2022 a fost de abia 13%?
Procesăm anual abia 14% din cantitatea de deșeuri municipale
Potrivit datelor publicate în Planurile Județene de Gestionare a Deșeurilor pentru perioada 2020-2025, în România există 50 de stații de compostare și 16 stații de tratare mecanico-biologica (TMB) a deșeurilor municipale.
Acestea procesează anual 441.723 de tone, respectiv 1.234.632 de tone.
„În România, biodeșeurile (care includ deșeurile alimentare, deșeurile verzi, deșeurile agricole etc.) reprezintă o parte semnificativă din totalul deșeurilor municipale”, ne-a transmis Dumitrescu.
„Se estimează că aproximativ 50-60% din deșeurile municipale sunt biodegradabile.”
„Conform unor date din Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), România generează aproximativ 5 – 6 milioane de tone de deșeuri municipale anual, dintre care biodeșeurile ar reprezenta între 2,5 și 3,5 milioane de tone”, a mai spus Dumitrescu.
Prin comparație, Austria are sute de stații descentralizate, cei drept, multe cu capacitate mică de procesare.
„În 2020, un total de 404 instalații cu o capacitate de procesare de cel puțin 1,68 milioane de tone erau în funcțiune în Austria. În plus, 159 de instalații de biogaz – inclusiv 45 de instalații de la stațiile de epurare a apelor uzate care co-tratează deșeurile biogenice – erau în funcțiune, cu o capacitate minimă de aproximativ 1,32 milioane de tone”, arată raportul de țară de la The European Compost Network (ECN).
Sursa citată mai arată că Germania avea în jur de 1.130 de stații de compostare în 2020, cu o capacitate de 10 milioane de tone. Germania mai are și 944 de stații de biogaz.
Italia are 320 de stații de compostare, care procesează 5,5 milioane de tone anual. Spania procesează 5,7 milioane de tone de deșeuri municipale, în 225 de stații, la nivelul anului 2020.
În lipsa normelor tehnice și operatorii, puținii pe care îi avem, au dificultăți și în vânzarea compostului pe piețe externe, inclusiv în Europa. „În multe cazuri, [vânzarea este n.red.] imposibilă din punct de vedere legal”, mai spun reprezentanții ARC.
Asta și pentru că, în absența normelor, lipsesc și laboratoarele acreditate pentru testarea compostului.
Plus că nu există niște standarde prin care compostul produs să poată fi clasificat, pe categorii, așa cum cere legea europeană:
„În România, testarea compostului poate fi realizată de câteva laboratoare acreditate. dar există provocări legate de aplicarea uniformă a standardelor și de accesul la infrastructură adecvată în toate regiunile. De asemenea nu toți parametrii prevăzuți în standardele europene referitoare la calitatea compostului pot fi determinați în aceste laboratoare”,
mai explică reprezentanta ARC.
Ca urmare, și informațiile privind calitatea compostului produs în România sunt limitate, pentru că nu avem statistici oficiale.
Compostul și agricultura ecologică
În 2023, România a important 32.265 de tone de îngrășăminte de origine animale sau vegetală, în valoare de peste 22 de milioane de euro, în timp ce a exportat abia 2900 de tone, în valoare de aproximativ 3,7 milioane de euro, arată datele Institutului Național de Statistică.
Asta, în condițiile în care, spun reprezentanții ARC, „reglementarea compostului prin norme tehnice este importantă în contextul creșterii cerințelor Uniunii Europene privind suprafața de agricultură ecologică (bio) în România”.
Aceste norme sunt importante și pentru că, fără normele tehnice, implementarea completă legii este imposibilă, ceea ce înseamnă că România continuă să nu își îndeplinească obligațiile privind gestionarea deșeurilor conform legislației UE.
Acest lucru poate duce la continuarea sau agravarea procedurii de infringement, mai spun cei de la ARC, și la un risc crescut de sancțiuni financiare.
„Stațiile de compostare sunt esențiale pentru protecția mediului, contribuind la gestionarea eficientă a deșeurilor, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Sunt un pilon central în tranziția către o economie circulară și sustenabilă, unde deșeurile sunt văzute ca resurse valoroase. Fără aceste facilități, gestionarea deșeurilor organice ar avea un impact negativ semnificativ asupra mediului”, concluzionează Alina Dumitrescu.
Elaborarea și aplicarea normelor tehnice vor contribui, spune ea, la producerea unui compost de calitate pentru sol si mediu cu următoarele efecte:
- îmbunătățirea fertilității solului și reducerea necesității de irigare,
- combaterea efectelor agriculturii intensive și a desertificării,
- reducerea poluării și a emisiilor de gaze cu efect de seră,
- reducerea dependenței de îngrășăminte chimice,
- sprijinirea fermierilor în adoptarea practicilor agricole sustenabile,
- conservarea resurselor naturale și responsabilitatea față de mediu,
- crearea de locuri de muncă locale și stimularea economiei regionale.
Presiuni pe autorități
ARC, Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI), împreună cu Liga Citadină și Asociația Română de Salubrizare și pentru Managementul Deșeurilor (ARSMD) au trimis în februarie, către Cancelaria Prim-Ministrului și ministere, un memoriu prin care cer urgentarea publicării normelor tehnice la Legea 181/2020.
În document, semnatarii arată că
„adoptarea Legii nr.181/2020, intrată doar aparent în vigoare în 2021, fiind lipsită de legislația secundară și terțiară necesară punerii în aplicare, nu produce în mod real niciun efect”.
Într-un răspuns transmis Green Report, Ministerul Mediului a transmis că „la nivelul Cancelariei Primului – Ministru s-au organizat și sunt în desfășurare întâlniri de lucru la care participă reprezentanți ai autorităților publice care au responsabilități cât și reprezentanți ai organizațiilor de profil, ai mediului academic și ai institutelor de cercetare”, care lucrează la normele tehnice.
Ministerul nu a dat o dată la care normele ar urma să fie publicată, spunând doar că „avem convingerea că împreună cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar și cu reprezentanții celorlalți stakeholders, se vor adopta cele mai eficiente prevederi legislative astfel încât definitivarea Normelor tehnice să se facă cu celeritate, pentru operaționalizarea Legii 181/2020 și pentru a răspunde solicitărilor mediului de afaceri din domeniul industriei compostului/digestatului din deșeurile biodegradabile”.
(#waste #compost #pollution #ARC #deseuribio)
