La WBCSD nu mai vorbim despre CSR

Bjorn Stigson, presedintele World Business Council for Sustainable Development, este de parere ca, in momentul de fata, nu se mai poate vorbi despre proiecte de CSR, ci despre rolul pe care mediul de afaceri il are in lupta cu schimbarile climatice. Expertul mai crede ca discutiile vor fi afectate de criza.

Interviu de Oana Neneciu

Exista, in momentul de fata, o legatura puternica intre mediul de afaceri si mediul inconjurator?

In trecut nu a existat o legatura coerenta intre mediul de afaceri si protectia mediului, dar organizatiile nonguvernamentale si alte entitati inteleg din ce in ce mai bine ca nu poti rezolva problemele de mediu de unul singur, fara a avea o relatie mai apropiata de mediul de afaceri. Nicio parte a societatii nu poate rezolva aceasta problema pe cont propriu. Niciun guvern nu poate face asta singur, nicio companie nu poate rezolva problemele de una singura, trebuie sa cooperam. ONG-urile verzi au vazut aceasta cooperare dificila in trecut,
dar acum au realizat ca putem lupta impreuna.

In Romania, exista companii care inteleg ca se dezvolta sustenabil daca au un program de responsabilitate sociala si mai exista si companii care fac CSR ca pe o strategie de marketing. De ce credeti ca se intampla acest lucru si ce se intampla la nivel mondial?

Responsabilitatea Sociala Corporatista a devenit un subiect in urma cu aproximativ zece ani. Pana la acel moment, responsabilitatea sociala era privita ca grija pentru mediu. Apoi, oamenii au inceput sa inteleaga faptul ca rezolvarea problemelor de mediu are o extradimensiune, si anume elementele sociale. O vreme, termenul de CSR a dus la ideea ca se refera numai la responsabilitatea companiilor fata de mediu si nu si a responsabilitatii pe care o are restul societatii. Tocmai de aceea noi, cei din WBCSD, nu mai vorbim despre CSR, ci vorbim despre rolul mediului de afaceri. Care este rolul companiilor in societatea de astazi si de maine si care sunt rolurile celorlalte parti ale societatii, care este rolul conservationistilor, al guvernelor si al celorlalte parti si suntem foarte deschisi sa discutam aceste roluri. In cazul tarilor si comunitatilor care nu au fost obisnuite sa lucreze cu aceste lucruri in trecut, este foarte usor sa se ajunga la slogane si se poate sa nu vada adancimile foarte substantiale pe care le au aceste probleme de mediu. Probabil ca de aceea aveti aceasta situatie in Romania.

A devenit Greenwashingul o problema? Avem nevoie de legi in acest sens?

Nu cred. Este foarte greu sa se creeze legi pentru asta. Lumea in care traim este foarte transparenta astazi si este foarte dificil pentru o companie sa faca greenwashing si in acelasi timp sa fie credibila. Media si actionarii se uita foarte atent la ceea ce are de spus o companie si se asteapta de la ea sa raporteze ceea ce face, numai asa poate face performanta. Deci nu vad greenwashingul ca pe o mare problema, nu cred ca se va extinde si nu cred ca legislatia este calea corecta de a rezolva problema pentru ca este foarte dificil sa legiferezi lucruri care au atatea dimensiuni de valori, culturi si credinte.

Care considerati ca este calea corecta de a combate problema?

Cred ca, atunci cand te adresezi mediului de afaceri, trebuie sa i te adresezi in termeni de business, iar lucrurile trebuie sa aiba sens din perspectiva de business. CSR trebuie sa aiba sens din punct de vedere al businessului si ceva pe care il faci pentru a-ti creste compania, altfel nu ar functiona niciodata. Trebuie sa explici asta in termeni de business si de ce o companie ar trebui sa fie ingrijorata de aceste lucruri.

Ce rol credeti ca au companiile energetice in dezvoltarea noilor tehnologii pentru energie regenerabila, tehnologii care sa fie accesibile tarilor in curs de dezvoltare?

Cred ca este important sa intelegem ca energia regenerabila reprezinta astazi doar trei procente din electricitatea consumata, 80% este energie pe baza de combustibili fosili. Va dura foarte mult pana se va schimba sistemul energetic, dar trebuie sa continuam sa investim in energia regenerabila, dar ca societate avem nevoie de toate felurile de energie. Avem nevoie de energie regenerabila si nucleara, dar avem nevoie si de carbune. Nu ne vom putea descurca fara carbune, acesta va juca un rol foarte important pentru foarte mult timp. De aceea avem discutii despre captarea si stocarea carbonului si investim in carbune curat. Tari precum China, India si Statele Unite au resurse foarte bogate de carbune si vor arde acest carbune. Noi trebuie sa le convingem sa investeasca mult in tehnologii pentru carbune curat, in acelasi timp sa investim in regenerabile, dar este un proces de durata.

Companiile din sectorul energetic inca investesc mult in centrale pe baza de carbune in Romania si nu prea in energie regenerabila. De ce credeti ca se intampla asta?

Producerea electricitatii din carbune este optiunea cea mai ieftina si este mult mai ieftina decat energia regenerabila. Tari ca Germania investesc mult in regenerabile pentru ca guvernul a introdus subventii, de aceea vedeti o crestere a energiei eoliene aici. Guvernul german garanteaza un pret pentru electricitatea care intra in reteaua nationala, si acest lucru a facut posibil pentru investitori sa efectueze calcule si sa se convinga de faptul ca isi vor recupera banii si in cat timp. Trebuie sa nu uitam ca, in ziua de azi, cea mai ieftina metoda de producere a energiei este carbunele. Daca introducem limite de carbon, si asta are un impact, pentru ca noi credem ca este nevoie ca CO2 sa aiba un pret pentru ca energiile regenerabile sa poata concura cu carbunele. Asta inseamna ca este foarte important ce fac guvernele in acest sens pentru ca mediul de afaceri nu poate face asta de unul singur. Daca n-ar exista un pret pe carbon, atunci carbunele este foarte ieftin si regenerabilele nu au sens din punct de vedere al businessului, daca exista pret pe carbon, atunci lucrurile se balanseaza. Dar si asa este nevoie de subventii pentru regenerabile pentru inca o perioada.

O schema globala de comercializare a carbonului?

In momentul de fata avem un volum de tranzactie a emisiilor de 50 de miliarde de dolari in toata lumea. Dintre acestia, 40 de miliarde sunt in schema de comercializare a Uniunii Europene, dupa care exista CDM si Joint Implementation. Aceasta piata va creste in viitor, dar cat de repede va creste depinde de ce noi sisteme vor fi introduse, in special in Statele Unite, dar si in alte tari.

Asa ca este foarte greu de spus ce va face noul presedinte american, dar atat Obama, cat si McCain au spus ca vor sa faca ceva, asa ca sunt sigur ca asta se va intampla.

Credeti ca se vor lega schemele de comercializare a carbonului?

Asta cu siguranta spe ram. Pentru ca altfel va fi un impact substantial asupra competitivitatii, daca ai un sistem intr-o parte a lumii si un altul in alta parte. Vrem sa vedem un sistem global, dar in momentul de fata exista opozitie din partea tarilor ca SUA, dar sper ca noul presedinte va face ceva.

Credeti ca actuala criza financiara va afecta discutiile pe teme climatice?

Da. Cat de mult este dificil sa spun. Dar nu pierdem aceasta suma de bani fara sa existe un impact, asa ca sunt sigur ca va avea un impact. Asta nu inseamna ca toata munca pentru dezvoltare sustenabila va cadea de pe masa. Asta cu siguranta nu se va intampla. Cred ca aceasta criza va avea un impact asupra negocierilor climatice. Va fi mult mai dificil sa-i con vingem pe votantii din diferite parti ale lumii ca vor trebui sa accepte mai multe cheltuieli.

Cum ii vei convinge pe platitorii de taxe din Statele Unite ca trebuie sa-si asume cheltuieli in plus? Va fi mult mai greu, dar asta nu inseamna ca dezvoltarea sustenabila si actiunile aferente se vor opri. Trebuie sa aiba un impact aceasta criza financiara.

 

Articolul precedent
Articolul următor
spot_img

Newsletter-ul de mediu

Ultimele știri