Jurnalul National: Vestigiile romane, rumegate de vaci

Monumente istorice mutate fara autorizatie, un castru roman devastat si plin de buruieni in care pasc vacile, vase romane distruse cu tirnacopul de angajati si vacari care fac pe ghizii turistici. Acesta e Muzeul Judetean Gorj, "pastorit" de 30 de ani de directorul Vasile Marinoiu, care gaseste mereu ca scuza lipsa banilor. Cu toate acestea, Marinoiu s-a ales si cu un dosar penal pentru nerespectarea Legii constructiilor.

Castrul roman de la Bumbesti-Jiu ar putea avea mii de vizitatori, insa sta ascuns in gunoaie, pierdut printre buruieni, iar localnicii care isi pasc vitele pe situl arheologic sint ghizi de ocazie. Directorul Muzeului Judetean Gorj, Vasile Marinoiu, care are in administrare castrul, da vina pe lipsa banilor, dar si atunci cind ii are ii arunca cu ochii inchisi pe lucrari dubioase. Ultima data a primit 10 miliarde de lei vechi sa stramute niste case in Muzeul Satului din Curtisoara, dar a fost oprit la timp, pentru ca lucrarile sint de proasta calitate si neautorizate, motiv pentru care s-a ales cu un dosar penal. Nici celelalte sectii ale muzeului nu sint performante, incasarile anuale fiind de 300 de milioane de lei vechi, desi institutia mai are in administrare, printre altele, si Pestera Polovragi, Muzeul de Arta si Casa Memoriala "Constantin Brancusi". Din cind in cind, directorul Vasile Marinoiu are timp sa mai faca si cite o sapatura la situl arheologic "Castrul de piatra Bumbesti-Jiu – Gara" de secol II-III, asa cum am gasit denumirea castrului roman in Lista Monumentelor Istorice din Gorj. Ajunsi pe santierul arheologic, am ramas insa stupefiati de modul de lucru al angajatilor muzeului, care spargeau cu tirnacopul, fara mila, obiectele de ceramica vechi de 2.000 de ani, sub atenta supraveghere a directorului Marinoiu. Nici vorba de acea pasiune de cercetator, cum vezi in filmele documentare, in care arheologii curata cu grija pamintul din jurul obiectelor descoperite. Chiar sub ochii nostri au distrus un vas din pamint ars si o fibula de bronz (obiect folosit de femeile romane ca agrafa).

"GHID TURISTIC". Lina Tanasie, o batrina din zona care pastea vacile in castru, ne-a povestit ca aici vin multi turisti, doar ca n-are cine sa le explice istoria si sa le ia taxa: "Maica, eu vin cu vacile din sat o data pe luna, ca asa ma prinde rindu’. Oameni vin, intreaba, iar eu le spun ca e castru roman. Da’ nu stiu sa le spun care imparat l-a facut, ca n-am fost buna la istorie. Mai greu e cu strainii, ca nu ma-nteleg cu ei. Da’ vorbim prin semne…". Castrul roman de la Bumbesti-Jiu face parte din Patrimoniul Cultural National si este administrat de Muzeul Judetean Gorj. Directorul Vasile Marinoiu "paseaza" responsabilitatea catre autoritatile locale si spune ca punerea lui (n.r.: a castrului) in valoare trebuie facuta de Primarie, terenul fiind in domeniul public. Primaria spune ca nu, muzeul e raspunzator. Singurele masuri care s-au luat au fost ca s-a interzis pasunatul in castru, iar elevii din localitate au fost chemati sa taie buruienile. Nici una, nici alta dintre cele doua masuri nu a fost insa respectata…

GARDUL CIRCIUMII. Inainte de 1989, castrul roman de la Bumbesti-Jiu era imprejmuit si pazit. Se vorbea chiar de conservarea si punerea lui in valoare. Mai mult, se dorea infiintarea unui muzeu exact in spatiul unde acum functioneaza Popasul "Castrul Roman" si care apartinea Uniunii Judetene a Cooperativelor de Consum. Aici urmau sa fie expuse mai multe tezaure descoperite de-a lungul timpului: un coif roman, monede, vase de lut, obiecte de ceramica de la termele ce au existat, dar si bijuterii si unelte gasite in zona. Dupa instaurarea democratiei in Romania insa, paza s-a desfiintat, gardul a fost furat, "sapaturi arheologice" face cine vrea, iar vizitatorii sint primiti, gratuit, de oamenii care vin aici cu vacile la pascut. Cit despre infiintarea muzeului nici vorba nu mai poate fi. Cooperatia a vindut spatiul unui privat si pentru ca functiona gratuit pe domeniul public, asa functioneaza si acum, firma neplatind un leu Primariei pentru folosirea terenului. Mai mult, jumatate din zidul castrului e folosit ca gard al proprietatii firmei, neputind fi vizitat.

Stramutari penale la Muzeul Curtisoara din judetul Gorj

Ministerul Culturii si Cultelor a alocat 10 miliarde de lei vechi pentru stramutarea a sase case in Muzeul Satului din Curtisoara. Casele au fost mutate dintr-o parte in alta a acestuia, pentru ca jumatate din teren a fost retrocedata. Stramutarea primelor trei case s-a facut fara avizul Ministerului Culturii si Cultelor. Ciudat, directorul Vasile Marinoiu a decis restringerea suprafetei muzeului, in timp ce Consiliul Judetean Gorj, in subordinea caruia se afla muzeul, era in negocieri cu proprietarii pentru un parteneriat public-privat, acestia fiind de acord ca muzeul sa functioneze in continuare si pe pamintul lor. Stefan Bortnowski, unul dintre mostenitori, ne-a declarat: "E o barbarie ceea ce se-ntimpla la muzeu. Acele case se distrug, pur si simplu, in momentul cind sint demontate, ar putea sa le puna direct pe foc. N-au fost bine conservate, iar modul cum se lucreaza la ele e sub orice critica. De altfel, muzeul acesta e un loc pentru agapele unor privati, pentru ca, am verificat, nu primeste mai mult de 1.700 de vizitatori pe an". Suspiciuni exista si asupra licitatiei pentru acordarea contractului de stramutare. De asemenea, directorul spune ca stramutarile s-au facut la sfirsitul lui martie, inceputul lui aprilie, deci au inceput inainte de licitatie si s-au terminat inainte de a primi avizul necesar pentru mutarea caselor. Aceste ciudatenii au fost sesizate si de "pazitorii" patrimoniului gorjean de la Politie si de la Directia de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Gorj, care i-au facut directorului Vasile Marinoiu dosarul penal pentru infractiunile la regimul constructiilor ce reprezinta bunuri de patrimoniu.

Casa Memoriala Tatarescu, loc de petreceri private

Incredibil, dar adevarat, in timp ce se ocupau de caz, politistii au avut ocazia sa constate ca Marinoiu foloseste, intr-adevar, muzeul pentru "agape", cum spunea proprietarul terenului. Cel mai recent exemplu este botezul nepotului sau, pe care l-a organizat in urma cu o luna chiar la intrare, la Casa Tatarescu, ce a apartinut fostului prim-ministru al Romaniei din perioada interbelica, Gheorghe Tatarescu. Directorul Vasile Marinoiu sustine ca nu a facut botezul in Casa Tatarescu, ci in curte: "E drept, in curtea muzeului, ca nepotul meu a fost botezat acolo, in Biserica Tatarestilor. Dar am platit o taxa. Au mai fost cununii acolo!". Exemplele in ceea ce priveste abuzurile directorului pot continua: patru dintre muncitorii de la muzeu lucreaza acum la vila lui; i-a folosit pe angajatii muzeului la sapatul porumbilor; a platit in urma cu doua saptamini 2,3 miliarde de lei firmei care s-a ocupat de stramutarea caselor, in conditiile in care lucrarile au fost sistate la jumatatea lunii aprilie, iar in cauza exista un dosar penal.

spot_img

Ultimele știri