In lumea stiintei nimeni nu se indoieste ca schimbarea climatica (incalzirea globala) are loc si ca ea este potentata (cel putin) de efectul de sera generat de emisiile industriale de gaze, in primul rind bioxidul de carbon. In lumea politicii lucrurile se complica pentru ca marii emitatori de CO2 (SUA, China, India, Rusia) se tem de o reducere a cresterii economice datorita reducerii surselor industriale de energie produsa pe baza de combustibili fosili (carbune, petrol, gaze) si prin aceasta aparitia unor tensiuni sociale deocamdata tinute sub control.
Recent, la Conferinta globala de la Bali dedicata stabilirii unei noi strategii pentru reducerea efectelor incalzirii globale dupa cea convenita la Kyoto si care se incheie in 2012, s-a produs un fel de miracol. Cind SUA ramasese ultima pe pozitia de neacceptare a acordului propus si nimeni nu mai credea in posibilitatea stabilirii unor tinte precise pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (multi dintre ministrii participanti la conferinta erau deja in drum spre aeroport), reprezentantul statului Papua Noua Guinee s-a adresat reprezentantului american cu cuvintele: "Daca nu sinteti in stare sa ne conduceti, dati-va la o parte din drumul nostru!". Si asa s-a intimplat. Ministrul american a renuntat sa-si mai exercite dreptul de veto.
Astazi situatia globala a luat o noua intorsatura datorita cresterii dramatice a pretului petrolului. Pe de o parte se impune tot mai mult alternativa producerii energiei din surse nepoluante, indeosebi mori de vint si panouri solare. Pe de alta parte se relanseaza utilizarea carbunelui, mult mai ieftin, dar si extrem de poluant. Pe fondul acestor realitati se contureaza tot mai clar nevoia de a pasi in epoca tehnologiei verzi, care inseamna utilizarea tot mai puternic stimulata – pe piata – a producerii de energie din vint, soare si apa si, totodata, conservarea si extinderea sustinute financiar a suprafetelor verzi, in primul rind a padurilor. Sa revenim insa la efectele incalzirii globale pentru tara noastra. Modelele de simulare matematica a incalzirii globale utilizate azi, care sint desigur aproximatii grosiere in stadiul actual, indicau totusi ca undeva in zona paralelei de 45 de grade latitudine nordica s-ar putea naste un fel de diferentiere neta, de amplificare a extremelor meteorologice.
Astfel, mai la nord de 45 de grade s-ar intensifica furtunile si ploile abundente in timp ce mai la sud s-ar intensifica seceta cu efecte de desertificare. Ceea ce se intimpla in ultima vreme in Romania pare sa respecte acest rezultat teoretic, dar trebuie sa fim extrem de precauti. Nici modele de aproximare si nici perioada prea scurta de referinta nu ne permit sa tragem concluzii definitive. Pentru politica romaneasca insa se impun definitiv citeva concluzii, pentru ca tara noastra ar putea fi o promisiune a lumii verzi:
1. Efortul de modernizare energetica pentru care sint fonduri si pe care Romania oricum trebuie sa-l faca, trebuie de pe acum orientat catre energiile nepoluante inclusiv la nivelul planurilor de dezvoltare urbana si respectiv rurala.
2. Revolutia verde trimbitata mincinos de regimul Ceausescu trebuie insa sa devina o realitate palpabila printr-o politica agricola care va aduce atit Romaniei cit si agricultorilor romani – atit de asupriti de-a lungul timpului – beneficiile oferite de o lume speriata de spectrul foametei si impinsa catre restabilirea dominatiei verzi.
3. Lansarea unui vast program de impadurire a terenurilor degradate si reimpadurirea zonelor devastate de taierile salbatice din ultimii ani pentru care exista atit tehnologiile adecvate cit si fondurile necesare.
4. Intreg sistemul de educatie si in fond lumea intelectuala trebuie sa propuna si sa impuna vaste programe pentru inlaturarea mentalitatii care dainuie in forma "romanii iubesc natura, dar isi bat joc de ea".
Inundatiile si seceta nu sint fatalitati, sint doar efecte ale unor fenomene naturale la care de multa vreme nu ne mai adaptam. Nestapinite sint – aceste fenomene -, dar nu pentru ca asa vrea bunul Dumnezeu, ci pentru ca asa vrea muschii politicii romanesti de mamaliga!
Pentru mai multe informatii viziteaza Jurnalul National
