Jurnalul National: Reciclare in strainatate

Majoritatea componentelor re­zultate din dezasamblarea deseurilor electrice si electro­ni­ce se recicleaza in afara ta­rii. In 2007 a fost colectata o cantitate de 90 de grame de electronice pe cap de lo­cu­i­tor.

Romania nu are puncte de re­ci­clare pentru deseurile elec­trice si electronice. „Din dez­asamblarea unui calculator rezulta mai multe tipuri de deseuri. Cel mai periculos este tubul catodic, insa rezulta si deseuri din metal si plastic. In prezent, reciclarea tuburilor catodice se reali­zea­za in Germania, iar reciclarea plasti­cu­lui se realizeaza in Suedia. La ni­ve­lul grupului, reciclarea finala se face pe regiuni, existand fabrici mari de reciclare in tarile nordice, Polonia, Germania etc. In celelalte tari se face o tratare a acestor deseuri in ve­­­derea reducerii volumului, recicla­rea fractiilor facandu-se in afara ta­rii”, a explicat Liliana Pocol, Marke­ting Manager al Stena DTM, una din­tre companiile care se ocupa cu reciclarea.

MEDIU. Singurele deseuri no­ci­ve pentru mediu sunt pulberile din in­teriorul tuburilor cinescopice si fre­onii din aparatele frigorifice, care se distrug de obicei prin in­ci­ne­ra­re. „Odata colectate, emitem comenzi catre transportatori pentru a le livra firmelor de dezasamblare zonale. Metalele feroase si neferoase, plasti­cul se valorifica local si o parte prin export in Austria, Germania, Polonia si China, catre firme care dispun de tehnologii avansate (tuburile de monitor si tv, placutele cu circuite imprimate)”, a spus Valentin Ne­go­i­ta, presedintele asociatiei Ecotic. „De­seurile provenite din IT & C sunt pretratate pentru separare pe fractii in Romania, insa reciclarea se face in Germania si Suedia. Pentru dese­u­ri­le frigorifice facem reciclarea „pri­mul pas”, prin care se elimina li­chi­de­le (freonul si uleiul din compresor), iar spuma, cealalta componenta care contine freon, este eliminata in fabricile din Polonia sau Germania. De regula, aceste deseuri le trimi­tem in Suedia”, a declarat Liliana Pocol.

COLECTARE. Principalele sur­se de colectare a deseurilor electrocasnice sunt marile retele de re­ta­il, firmele care practica schimbul unu la unu, centrele municipale de colectare si firmele de salubritate, care le ridica de la populatie. Desi sistemul de colectare a fost functional anul trecut, populatia a aruncat o cantitate foarte mica de aparatura, astfel incat nu a fost atinsa tinta de colectare de deseuri electrice de doua kilograme pe cap de locuitor.

TINTE. In plus, specialistii in domeniu estimeaza ca nici anul acesta nu va fi atinsa tinta de colectare de 4 kilograme pe cap de locuitor. „Cantitatile de electrice colectate la ni­ve­lul Romaniei in 2007 depasesc 2.000 de tone. Anul acesta va aduce cu si­gu­­ranta o crestere de cateva ori a acestora, printr-o mai buna informa­re si constientizare a populatiei si o stimulare materiala marita a fir­me­lor de colectare”, a explicat Valentin Negoita. Daca impartim cantitatea de deseuri colectate anul recut la numarul de locuitori din Romania, aflam ca in 2007 cantitatea de electrocasnice colectate pe cap de locuitor a fost de 90 de grame, adica de 22 de ori mai putin decat tinta stabilita de directivele europene. Stena a colectat in 2007 circa jumatate din totalul deseurilor electronice. „La cele doua puncte de colectare am adunat 800 de tone de deseuri. Anul acesta ne vom dezvolta inca un punct de colectare, insa tintele cu privire la colectare stabilite de directivele europene sunt greu de atins”, a declarat Liliana Pocol.

REUTILIZARE. Specialistii in domeniul reciclarii sunt pentru reutilizarea deseurilor electrice, insa la nivelul tarii nu au fost facute statistici cu gradul de reutilizare, deoarece acesta este foarte mic. „In general, piramida deseurilor este ur­ma­toa­rea: reutilizare, reciclare si, in cele din urma, eliminare. Din pacate, de­se­urile care ajung la punctele de co­lec­tare sunt intr-un grad de degra­da­re ridicat. Numai de la persoane ju­ri­dice s-ar mai putea sa gasesti com­po­nente pe care sa le mai poti re­fo­lo­si. Este mult spus 1%”, a spus Lili­a­na Pocol.

Investitii

Costurile pentru ridicarea de la punctele de colectare si tran­sportul deseurilor electrice sunt ridicate. „Pentru o tona de de­se­uri electrice de volume mici costurile sunt de circa 50 de euro, dar pot ajunge la 400 de euro pe tona pentru deseurile mai mari”, a spus Liliana Pocol. Marii ju­ca­tori de pe piata reciclarii nu sunt atrasi sa investeasca in Romania deoarece nu exista potential de colectare. „Pentru a fi profitabil sa realizezi o fabrica de reciclat frigidere ar trebui sa colectezi si sa reciclezi in jur de 200.000 de frigidere anual. La nivel na­ti­o­nal, in 2007 am colectat mai pu­tin de 10.000 de frigidere, ceea ce nu justifica deschiderea unei fa­brici”, a explicat Liliana Pocol. In ceea ce priveste cantitatea de me­tale pretioase rezultate din electronice, specialistii spun ca este in cantitati „infime” si nu poti vorbi despre castiguri din aceasta afacere.

Pentru mai multe informatii viziteaza Jurnalul National