Ca sa stoarca sume cit mai mari de la compania Rosia Montana Gold Corporation, care vrea sa exploateze aurul cu cianuri, localnicii si-au plantat pomi fructiferi pe care s-a platit regeste si si-au construit cabane pe care au luat bani cit pe o vila. Rezultatul bataliei dintre RMGC si cei care se opun exploatarii e greu de prevazut si se amina pina in 2009, pentru ca Ministerul Mediului a blocat avizarea proiectului minier.
Un pictor care a muncit in minele de aur si care a cistigat de citeva ori "Cintarea Romaniei" cu tablouri infatisind mineri impingind cu sirg vagonete si spargind muntii din Rosia Montana si-a donat lucrarile primei pensiuni deschise in localitate. Pentru a incuraja turismul. Tot pictorul cu pricina si-a vindut proprietatile pe bani grei companiei Rosia Montana Gold Corporation, companie care vrea sa exploateze aurul din zona folosind cianuri. In razboiul dintre mina de localnici care se opune proiectului si compania RMGC, bataliile devin din ce in ce mai gri, iar in acest moment e imposibil sa spui cine sint cistigatorii si cine pierde in afacerea aurului.
VITELUL DE AUR… Rosienii au fost intotdeauna rasfatati. Aurul le-a dat de mincare si localitatea a cunoscut vremuri in care soarele se invirtea in jurul lor: imbogatitii din aur plecau de la crisma cu trei trasuri – in una aveau bastonul, in alta mergeau ei, iar in ultima veneau lautarii. Cind minele de aur s-au inchis, minerii care stiau unde sint filoanele au mai scormonit o vreme prin gauri si au mai spalat nisipurile in dosul caselor, cit sa-si ridice gospodaria sau sa iasa din greutati. Cind sursele de venit s-au restrins si mai mult in comuna, unde agricultura e mai mult paguba, a venit o firma care le-a dat bani pe case si pe pomii fructiferi de parca ar fi fost poleiti cu aur. Motivul bunavointei il reprezinta exploatarea citorva sute de tone de aur din muntii facuti svaiter de galerii inca de pe vremea romanilor.
SI VACA DE MULS. In Rosia Montana lucrurile se intimpla in paralel. Unii numesc situatia "pauza", altii ii zic "impas". Exista un centru de informare in piata centrala care apartine RMGC si este altul deschis vizavi de Fundatia Soros, care se impotriveste proiectului minier. Si casele se lupta intre ele. Pe unele scrie raspicat: "Aceasta casa este proprietate RMGC", iar lor le tin piept cladiri cu placute: "Aceasta proprietate NU este de vinzare". Intre Scylla si Carbida, locuitorii incearca sa se descurce, asa cum au facut-o de mai multe ori de-a lungul istoriei. Sint multi care si-au vindut casele celor de la Gold, dar ramin pe loc pina le vor fi gata casele promise de companie, sint altii care inca negociaza, cerind sume la care nici nu visau cu zece ani in urma. Si mai sint citeva familii care refuza din rasputeri sa se lase prada ispitei. Pentru ca numai ispita se poate numi suma nerusinata pe care o pot primi si care concureaza cu pretul imobilelor in zone decente din marile orase. Celor carora li s-a parut ca primesc prea putin le-au stat la indemina doua soiuri de tertipuri: o parte si-au construit cabane fara fundatie, existind o hotarire de consiliu local prin care se interziceau constructiile, si au luat pe ele miliarde de lei vechi. Alta parte, auzind ca sumele pe care Goldul le ofera ca despagubire pentru pomii fructiferi sint considerabile, s-au apucat sa planteze de la o zi la alta livezi intregi. "Auzisem ca pe un nuc dau 5 milioane. Am plantat rapid 60 de nuci, dar mi-au platit doar 20. Pe urma au zis ca nu vor mai plati decit pentru pomii care dau rod." "Toate smecheriile le-au acceptat astia, doar sa le vindem", povesteste un satean capatuit, care se fereste de aparatul de fotografiat. "A trebuit sa punem capat acestei specule. Nu era corect fata de cei care au fost cinstiti. Noi am facut mult pentru oamenii de aici, mai ales ca nu ne interesau casele din zona protejata a localitatii, zona care nu va fi afectata de exploatare, dar localnicii ne-au rugat sa-i tratam la fel ca pe ceilalti si sa le cumparam si lor casele", explica managerul pe probleme de Administratie la RMGC, Marius Todor. La o vizita de acum doi ani la Rosia Montana, reprezentantii RMGC declarau ca platesc pentru un prun 40 de euro si pentru un hectar de padure 14.000 de euro.
ALTERNATIVE. Cei care au refuzat sa faca vreun tirg cu compania sint priviti cu suspiciune. "Nu exista ca nu vind, astea-s desene animate. Nu s-au inteles la pret, asta e singura lor retinere", ii spune convins nea Sorin unei vecine mai in virsta, asezate pe treptele unei case goale din piata mare a Rosiei Montane. Barbatul spune ca oricum locuri de munca nu sint in Rosia si oamenii tineri n-au incotro. "Alternativa celor care se impotrivesc Goldului e sa ne apucam sa adunam fructe de padure, sa ne omorim pentru o afina. Sau sa facem agricultura, aicea unde nu cresc decit cartofii. Sau sa ne apucam de turism".
De turism, mergind pe linia unor planuri paralele celor de la RMGC, s-a apucat un tinar, ajutat de organizatiile nonguvernamentale care se opun proiectului. "Sper ca pina in august sa termin hostelul. De turisti nu-mi fac probleme", spune Andrei, care munceste cu miinile lui la casuta de lemn spatioasa. Prin Rosia mai misuna vara strainii si turistii de la Cluj si Alba, care vin sa vada locul care a stirnit atitea scandaluri si pasiuni. Si Eugen David, localnic si presedinte al organizatiei Alburnus Maior, isi construieste o pensiune in curte. "Se poate face treaba aici si cu turismul, si cu agricultura ecologica, produse animaliere. Ati vazut cum arata locul unde a fost vechea exploatare la suprafata si ce culoare are riul Rosia de la poluarea pe care o spala din galerii. Cei 100, citi mai sintem de partea cealalta a baricadei, nu vrem sa se intimple asa. Io aici stau cu curul pe iarba, nu pe aur".
IN DOUA LUNTRII. Despre actualul primar din Rosia Montana, aflat in functie de o luna, la fel ca si despre cel precedent, oamenii spun ca este "favorabil" proiectului de exploatare cu cianuri. Eugen Furdui a fost consilier local si umbla vorba ca a votat cu amindoua miinile toate hotaririle care ajutau RMGC. "Daca respecta legile, normele de poluare si fac pentru oameni, sa faca. Nu vreau sa fiu nici pro, nici contra. Momentan, RMGC-ul plateste cele mai mari sume la bugetul local", declara proaspatul primar. In Rosia Montana sint 74 de asistati social. Numarul somerilor nu a putut fi precizat de Furdui.
NESFIRSIT. Situatia "surie" de la Rosia Montana se prelungeste cu inca un an. Atit a aminat Guvernul viitoarea runda din batalia pentru aur, timp in care una dintre parti vede partea plina a paharului. "Faptul ca nu ne-au spus clar nu e semn ca nu au ce sa conteste in toate demersurile pe care le-am facut", spun oficialii companiei care a rezultat din asocierea firmei canadiene Gabriel Resources cu societatea de stat Minvest. "Au pierdut mult teren cei de la Gold. Acum se afla in acelasi punct ca in 2000. Sintem in pauza, ca la box", spune zimbind hitru in timp ce-si bate coasa presedintele Alburnus Maior.
Intre vocile care spun ca in Rosia saracii si-au vindut sufletul Satanei cu initialele RMGC si cele care spun ca aceasta companie nu face altceva decit sa dea de munca oamenilor din zona, pastrind traditia mineritului in Apuseni, aurul e singura constanta care de mii de ani implineste blestemul sub care a fost pus de trei cuvinte: "intarita-i, drace!"
Bani si iar bani
Rosia Montana Gold Corporation i-a dat in judecata pe ministrul Mediului Attila Korodi si pe reprezentantul ministerului in Comitetul de Analiza Tehnica a proiectului minier, comitet ce a blocat procedura de autorizare care ar fi dus la inceperea exploatarii celor 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint. RMGC a cerut ministerului despagubiri suplimentare de 900.000 de euro, explicind ca suma este necesara pentru a plati salariile compensatorii persoanelor disponibilizate. Din zona Rosia Montana au fost disponibilizate, conform managerului Administratie Marius Todor, 144 de persoane. "S-a facut deja plata primului an din cei 2 ani, iar suma medie platita pentru o persoana, inclusiv taxele companiei, este de aproximativ 13.000 lei de persoana", a spus acesta.
In acest moment, in societate mai activeaza un numar de 163 de persoane, dintre care: 73 sint din Rosia Montana, 22 sint din Abrud, 6 din Cimpeni, 3 din Bucium si 45 din zone adiacente.
Ecosistem – Taul Brazi
Aflat ceva mai sus de zona istorica a Rosiei, pe un drum intortocheat care duce spre virful muntelui, aproape de un intrind subteran, taul Brazi aduna toate umbrele padurii care-l inconjoara pe un briu, parind in lucirea soarelui inel de aur cu piatra de smarald. Alta data, doar un ochi sterp, toxic de apa unde se spala piatra de aur. De multi ani, natura a lucrat pozitiv, populind apele valurite de bataia vintului, cu toate formele de viata existente in lacurile obisnuite. Locuitorii de aici si cei din imprejurimi vin la picnic, isi asaza prosoape de plaja ori fac baie fara teama in apa clara si adinca. Numai cind luna se ridica alba deasupra brazilor lacul luceste auriu, amintind de vremea cind grauntii de aur straluceau ademenitor in sit.
Firimituri de aur
La Rosia Montana legendele cautatorilor de aur se impletesc cu realitatea. Si-n zilele noastre mai sint umbre cu dalta si ciocan care merg tiptil pe urmele filoanelor care apar ca direle de cacao in cozonac doar pe anumite zone, in galerii lasate in paragina. In una dintre aceste galerii poti vedea semne pe care "umbrele" le-au facut pentru a lua probe sa vada daca locul unde sapa are aur sau nu. "Daca intr-un loc ai dat de aur, te intorci si sapi unde ai numerotat. S-a dus vremea cind cautatorii de aur foloseau saitrocul, o sita in forma de palma unde speli, speli pina ramine doar minereu. Acuma vin cu scule performante strainii, iar din sat trimit mai ales copii", povesteste un localnic. Cautatorii de aur sint ca vilvele despre care minerii povestesc ca le apar unora prin strafundurile pamintului: toata lumea e de acord ca exista, dar putini sint cei care le vad.
"Protectie"
Directorul Agentiei de Protectie a Mediului Alba, Vasile Todea, nu are amintiri placute despre afacerea Rosia Montana. "M-am ales cu o gramada de procese. Sint niste ONG-uri care ne dau constant in judecata, ca de ce le-am dat aprobari celor de la RMGC sa faca forari de explorare prin 2006. Dar forajele respective au fost doar niste gaurele de 10 cm in care s-au introdus sonde si s-au scos probe. Noi nu ne depasim competentele. De la noi RMGC-ul a primit toate avizele", a declarat acesta. Todea recunoaste ca in zona inca mai e poluare de la vechea exploatare si ca o noua exploatare ar afecta mediul, dar subliniaza faptul ca obiectivele protejate de la Rosia Montana vor fi ferite. "E acolo Piatra Corbului, Piatra Despicata – o stinca oarecare. Nu comentam noi ce si cum. Nu sintem nici pro, nici contra proiectului companiei", spus Todea.
Mutati pe Rosia Street
RMGC a promis celor care le vind proprietatile in Rosia Montana ca li se vor face case noi in alte parti. Un proiect viza zona Piatra Alba din Rosia, loc unde urma sa fie ridicat un cartier de vile. Alunecarile de teren de anul acesta au stricat lucrarile incepute, singurul demers vizibil fiind drumul de acces terminat. La Alba Iulia exista un alt cartier in zona Recea. Dan Brearly, seful de santier din partea RMGC, spune ca pentru acest proiect se vor cheltui aproximativ 22 de milioane de dolari, iar casele vor fi gata in 2009. Vecina cu cartierul este fabrica de portelan Apulum, iar intre casele in care se vor muta rosienii care si-au vindut proprietatile si fabrica se vor planta arbori, "bariera sonora si vizuala", conform coordonatului pe probleme de comunicare al RMGC, Catalin Hosu. In noul cartier sint strazi care amintesc de locul de bastina al viitorilor locatari. "Rosia Street, Corna Street, Gura Rosie Street", explica incintat seful de santier.
