Romania repeta greselile unor tari din Occident, acceptand introducerea si mentinerea pe piata a sacoselor din polietilena cu aditivi care contin metale grele cu efecte cancerigene, mutagene si bioacumulative. Acesta este principalul mesaj transmis ieri in cadrul unei conferinte de presa organizata de nou-infiintata organizatie de protectie a mediului Agent Green si de Asociatia Salvati Dunarea si Delta.
La cateva saptamani dupa ce ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, a declarat ca Executivul nu va retrage taxa pe pungile de plastic, doua organizatii de protectia mediului au organizat ieri la Bucuresti o conferinta de presa tematica, la care au participat doi experti in domeniu – italianul Marco Versari, specialist in biodegrabilitate si compostabilitate si manager de marketing strategic al companiei Novamont, si Alina Mihaescu, manager al companiei Vincotte, filiala din Romania, care are asigura standardizarea materialelor biodegradabile.
S.O.S. OXODEGRADABILELE
Gabriel Paun de la Agent Green si Costel Popa de la Salvati Dunarea au insistat asupra faptului ca in tara noastra asa-numitele sacose oxodegradabile sunt imprimate cu texte ce reprezinta publicitate inselatoare, precum "biodegradabile" sau "oxo-biodegradabile", si nu sunt supuse ecotaxei, desi nu sunt biodegradabile 100%. De fapt, aceste sacose contin 98% polietilena si restul de 2% aditivi toxici (inclusiv metale grele cu potential cancerigen si mutagen), caracteristici care permit dezintegrarea in fragmente a plasticului respectiv, fragmente care vor continua sa reziste in mediu. Produsa in conditii de expunere la raze ultraviolete sau la caldura uscata, fragmentarea in particule a oxodegradabilelor permite polietilenei sa reziste la biodegradare.
Pentru ca materialele oxodegradabile nu corespund normelor europene, existenta pe piata romaneasca a acestor produse nu face decat sa incalce normativa EN 13432 (respectiv standardul introdus de Romania in 2002 SR EN 13432), care stabileste standardele pentru materialele biodegradabile si compostabile.
ANCHETA AGENT GREEN
In plina discutie despre ecotaxa introdusa la 1 ianuarie 2009, majoritatea sacoselor oferite cumparatorilor nu reprezinta solutia pentru un mediu mai curat, a spus Gabriel Paun, care a desfasurat o investigatie in teren, in randurile distribuitorilor de pungi asa-zis biodegradabile, scutite de taxa. Agent Green a dezvaluit ieri ca piata din Romania este pur si simplu invadata de sacose care contin aditivi cu elemente cancerigene, mutagene si care se acumuleaza in organisme.
"Culmea este ca ele sunt vandute drept biodegradabile, desi sunt mai daunatoare chiar si decat plasticul obisnuit din cauza metalelor grele din acesti aditivi. Acesti aditivi mai au proprietatea de a declansa dezintegrarea plasticului si deci ar afecta si produsele fabricate din plastic reciclat", a declarat Paun.
Reprezentantul Agent Green a dat ca exemplu cazul cobaltului, gasit in concentratii mai mari de 4.000 mg/kg in aditivii "oxodegradabili". La asemenea concentratii aceste materiale sunt considerate daunatoare pentru mediu. In procesul de fragmentare aceste metale grele incadrate in categoria "substante periculoase" pot ajunge in mediu, unde furnizeaza substante ecotoxice persistente si substante cancerigene, mutagene, toxice pentru reproducere, care se acumuleaza in organisme.
EUROPA SI NOI
Solutia pentru sacosele care nu corespund standardelor o constituie materialele biodegradabile si compostabile.
Din nefericire, in Romania nu exista in prezent un laborator care sa testeze materialele folosite la fabricarea sacoselor.
Cu toate acestea, Romania se considera "aliniata" la standardul european EN 13432, care specifica cerintele pentru ambalajele biodegradabile ce pot fi transformate in compost (deseuri care pot fi folosite ca si ingrasamant – n.r.). Aceasta norma se refera la toate tipurile de materiale si la toate tipurile de ambalaje pentru toate tipurile de produse.
La Bucuresti exista, din 2006, reprezentanta unui organism independent care ofera certificate pentru materialele compostabile si/sau biodegradabile. Reprezentanta Institutului belgian Vincotte la Bucuresti, Alina Mihaescu, a declarat ieri ca de la inceputul lui 2009 pana in prezent a primit "cinci-sase cereri pentru certificarea unor produse din materiale oxodegradabile, dar toate au fost refuzate". Pungile oxodegradabile – a precizat Mihaescu – contin aditivi care grabesc dezintegrarea plasticului in fragmente mai mici, care vor continua sa reziste in mediu si in care se gasesc in continuare metale grele. "In conditiile in care aceste materiale sunt compostabile, adica pot fi folosite ca ingrasamant, ele devin si mai periculoase."
In Uniunea Europeana, mai multi producatori au gasit solutia oportuna, realizand un program de angajament voluntar pentru certificarea produselor care sa atinga cele mai inalte standarde de siguranta si cel mai mic impact posibil pentru mediu. Angajamentul a fost recunoscut oficial de Comisia Europeana in februarie 2005.
TREI DIRECTII IN UE
Marco Versari, expert in stiinte agricole, vorbeste liber despre trei directii europene, adoptate de mai toate statele membre. In primul rand, este nevoie ca europenii sa economiseasca resursele regenerabile. In al doilea rand, este imperativ ca toate tarile din cadrul Uniunii Europene sa implementeze sistemul colectarii separate a deseurilor alimentare (care pot fi transformate ulterior in compost). In al treilea, dar nu in ultimul rand, cetatenii Europei trebuie sa constientizeze ca ecologizarea mediului depinde exclusiv de puterea si capacitatea noastra. Fiecare dintre noi trebuie sa contribuim la evitarea acumularii, in mediu, a materialelor plastice care distrug biodiversitatea si, implicit, care dauneaza omului.
Cand vorbim despre bioplastice, vorbim in principal despre managementul deseurilor alimentare, care reprezinta cea mai importanta fractiune a deseurilor pe care le generam, a mai spus Versari. Fiecare om produce aproximativ un kg de deseuri pe zi. Din aceasta cantitate, 35-50% reprezinta deseuri organice, compostabile. De sute de ani fermierii produc compostul in gospodariile lor.
Romania trebuie sa aleaga
Intr-un interviu acordat Jurnalului National, Marco Versari de la Novamont a incercat sa explice ce inseamna un mediu curat, o mentalitate sanatoasa si un viitor pentru copiii nostri. In opinia expertului italian, unul dintre cele mai importante lucruri consta in constientizarea, de catre toti factorii implicati, a faptului ca atunci cand se vorbeste despre managementul deseurilor trebuie sa se foloseasca un singur limbaj. Normele europene sunt elaborate cu scopul de a fi respectate in egala masura de toate statele membre, inclusiv de Romania.
"Respectati standardele! Este un lucru de bun simt!", ne-a declarat Versari, precizand ca aceasta regula ofera o motivatie in competitia intre companii, precum si un nou stil de viata pentru omul de rand. "Colectati deseurile in mod selectiv!", a adaugat expertul italian, insistand ca cea mai importanta materie la ora actuala o constituie compostul. Romania nu este singura tara din Uniunea Europeana care nu foloseste sistem de colectare selectiva. Si Franta se afla in aceeasi situatie, dar de anul viitor francezii trebuie sa renunte la obiceiul de a-si arunca gunoiul intr-o singura pubela. Cele cateva reguli care trebuie urmate de orice stat membru contribuie la elaborarea unei filosofii cu privire la modul in care traim in armonie cu mediul, dar in principal la "mostenirea" pe care o lasam copiilor nostri. Si riscam, dupa cum a precizat Versari, sa nu lasam generatiilor viitoare decat gunoaie.
"Romania trebuie sa decida ce inseamna sa scada impactul, sa aleaga intre plastic sau materiale biodegradabile", a concluzionat Marco Versari.
