In plina desfasurare a Conferintei ONU privind Schimbarile Climatice, secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite Ban Ki-moon indeamna guvernele lumii la responsabilitate in chestiunea procupanta a incalzirii globale si aduce in discutie ideea implementarii in lume a unei "economii ecologice".
Editorialul lui Ban Ki-moon este publicat in exclusivitate pentru Romania in Jurnalul National, prin bunavointa biroului de presa al Centrului de Informare ONU pentru Romania.
Cu totii am citit rezultatele recente ale cercetarilor stiintifice: incalzirea globala este reala, iar cauza principala suntem noi. Cu totii am ascultat avertismentele: daca nu luam masuri acum, vom avea de infruntat consecinte serioase. Gheturile polare se vor topi, nivelul marilor va creste, o treime din speciile de plante si animale vor disparea. Va fi foamete in lume, mai cu seama in Africa si Asia Centrala.
Printre astfel de discursuri, vestile bune se pierd in mare masura: putem face ceva in aceasta privinta, fiind vorba de un lucru mai simplu si mai putin costisitor decat ne putem imagina.
Acestea sunt concluziile ultimului raport al Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbari Climatice, formatiunea stiintifica ce a impartit ultimul Premiu Nobel pentru Pace cu fostul vicepresedinte american Al Gore. Lectura ne pastreaza atentia vie, dar nu trebuie sa omitem cea mai importanta dintre concluzii: putem sa facem ceva pentru a preveni incalzirea globala, dispunand de mijloacele care aduc prosperitatea viitoare.
ACORD INTERNATIONAL. Saptamana aceasta, liderii lumii se reunesc in cadrul intalnirii la nivel inalt de la Bali. Este momentul oportun pentru a pune bazele unui nou acord privind schimbarile climatice care sa fie la indemana tuturor popoarelor. Trebuie sa ne fixam o agenda, o foaie de parcurs pentru un viitor mai bun, cu un termen clar: 2009.
Deocamdata nu stim cum ar putea arata un astfel de acord. Ar trebui el sa vizeze crearea unei taxe pentru emisiile de gaze cu efect de sera sau sa conduca la aplicarea unui sistem international de regenerare a combustibililor? Ar trebui el sa mentioneze mecanisme de prevenire a despaduririlor, ce echivaleaza cu 20% din emisiile de CO2, sau ar trebui sa ajute natiunile mai putin dezvoltate sa se adapteze la inevitabilele efecte ale incalzirii globale – efecte pe care le vor resimti in mod disproportionat? Ar trebui el sa accentueze conservarea si regenerarea combustibililor, precum biomasa si energia nucleara, si sa contina prevederi pentru transferul noilor tehnologii?
Raspunsul este, desigur, o combinatie intre toate cele de mai sus. Daca negocierile se vor impotmoli in complexitatea problemelor tratate, vom pierde cea mai importanta resursa: timpul. In acest caz, este necesara o viziune asupra modului cum va arata viitorul, in eventualitatea in care vom ajunge la un consens. Iar viitorul ne prezinta numai o lume mai sigura, mai curata si mai sanatoasa pentru toti, dar si mai mult de atat. Daca va fi tratata corespunzator, lupta noastra impotriva incalzirii globale s-ar putea incheia cu transformarea economiei globale intr-una cu valente ecologice, una care sa impulsioneze dezvoltarea si nu sa o impiedice, asa cum multi lideri se tem ca s-ar putea intampla.
TRANSFORMARE. In secolul trecut am fost martorii a trei transformari economice. Mai intai a fost revolutia industriala, apoi cea tehnologica, urmata de era noastra moderna a globalizarii. Ne aflam, acum, in pragul unei alte schimbari majore: era economiei ecologice.
Gasim dovada intrarii in aceasta era peste tot in jurul nostru, mai cu seama in locuri unde nu ne-am fi asteptat s-o aflam. In timpul recentei mele vizite in America de Sud, am putut observa cum Brazilia a devenit unul dintre cei mai importanti jucatori de pe scena ecologiei, procurandu-si aproximativ 44% din necesarul energetic din regenerarea de combustibili. Media globala: 13%. Procentul in Europa: 6,1%.
Multa lume vorbeste despre China, spunand despre ea ca va depasi Statele Unite, cel mai mare producator de gaze cu efect de sera din lume. Mai putin cunoscute sunt totusi eforturile sale de a infrunta probleme grave de mediu. China va investi anul viitor 10 miliarde de dolari SUA in regenerarea energetica, clasandu-se a doua dupa Germania. A devenit un lider mondial in energia eoliana si solara. In timpul unei recente intalniri la nivel inalt a liderilor asiatici de la Singapore, primul ministru chinez Wen Jiabao a pledat pentru reducerea consumului de energie cu 20% in urmatorii cinci ani, situandu-se nu foarte departe de angajamentul Europei de a reduce emisia de gaze cu efect de sera cu 20% pana in 2020.
Aceasta este calea viitorului. Potrivit unor estimari, cresterea cererii globale de energie ar putea fi redusa la jumatate in urmatorii 15 ani, prin simpla utilizare a tehnologiilor existente, cu o schimbare in investirea fondurilor existente cel putin 10%. Noul raport al Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbari Climatice scoate in evidenta modalitati foarte practice, de la inasprirea standardelor pentru aparatele de aer conditionat si frigidere pana la cresterea eficientei in industrie, constructii si transporturi. Comisia estimeaza ca schimbarile climatice serioase din viitorul apropiat vor costa, in acest fel, doar 0,1% PIB pe an pentru urmatoarele trei decenii.
DEZVOLTARE. Cresterea nu trebuie sa sufere, ci dimpotriva, ea poate fi accelerata. Cercetari efectuate de Universitatea Berkely din California indica faptul ca Statele Unite ale Americii ar putea crea 300.000 de locuri de munca daca 20% din nevoile energetice ar fi acoperite de energii regenerabile. O importanta firma de consultanta din Munchen prezice faptul ca, in Germania, oamenii vor avea pana la sfarsitul deceniului urmator mai multe locuri de munca in domeniul industriei tehnologice si a mediului decat in industria auto. Programul Natiunilor Unite pentru Mediu estimeaza ca investitia globala in energia fara emisii de gaze cu efect de sera va ajunge la 1.900 de miliarde de dolari SUA pana in 2020 – bani care vor fi folositi pentru reconfigurarea industriei globale.
Inca de pe-acum, afacerile cer, in multe parti ale lumii, politici publice clare vizand schimbarile climatice, indiferent de forma pe care-ar putea-o imbraca acestea – reglementari ale valorilor maxime admise ale emisiilor de noxe, linii directoare privind eficienta. Motivul este evident: o afacere cere niste reguli de baza. Ajutorul acordat pentru crearea acestor reguli vine din partea Organizatiei Natiunilor Unite.
Misiunea noastra, o data cu Conferinta de la Bali, dar si dupa aceea, este sa dam transformarii globale inca in stadiu de dezvoltare o forma, sa deschidem calea erei economiei ecologice si dezvoltarii in spiritul "verde". Ceea ce lipseste este un cadru global in care noi, popoarele lumii, sa ne putem coordona eforturile de lupta impotriva schimbarilor climatice.
Oamenii de stiinta si-au facut treaba, acum a venit randul politicienilor. Iar Conferinta de la Bali este un test al puterii de decizie si al capacitatii lor de lideri. Ce mai asteptam?
Ban Ki-moon
Secretar General al Organizatiei Natiunilor Unite
Pentru mai multe informatii viziteaza Jurnalul national
