Se discuta tot mai mult in ultima vreme despre organismele modificate genetic. Periodic, organizatiile de protectie a mediului vocifereaza impotriva nepasarii autoritatilor in ceea ce priveste lipsa de control asupra acestor plante.
Organismele modificate genetic (OMG) sunt forme de viata inexistente in forma pura in natura. O posibila definitie a ingineriei (modificarii) genetice – asa cum apare in manualele de specialitate – o reprezinta ansamblul de metode si tehnici care permit fie introducerea in patrimoniul genetic al unei celule a uneia sau a mai multor gene noi, fie modificarea expresiei unei/unor gene prezente deja in celula.
PESTELE-CAPSUNA. Potrivit ecologistilor, OMG distrug barierele naturale ale speciilor altfel decat inmultirea traditionala a plantelor sau biotehnologia traditionala. In cadrul prezentarilor facute de Greenpeace de-a lungul vremii s-a aratat ca un peste si o capsuna "nu ar face niciodata casa buna". Dar in laborator oamenii de stiinta pot extrage o gena din peste, o introduc in capsuna si astfel creeaza un nou organism.
Ecologistii condamna cu fermitate acest proces, mai ales ca o data ce aceste organisme create de om sunt eliberate in mediu si in lantul alimentar, se reproduc si contamineaza culturile conventionale si organice. Mai mult decat atat, nici oamenii de stiinta angrenati in acest proces de modificare genetica, nici protectorii mediului nu cunosc inca efectele pe termen lung ale OMG asupra mediului, pentru ca prima introducere deliberata in mediu a avut loc abia la mijlocul anilor "90. Cu toate acestea, au existat si vor exista intotdeauna voci care sa apere interesele producatorilor si cultivatorilor de OMG. Multe dintre aceste voci sustin, de exemplu, ca porumbul modificat genetic nu dauneaza nici mediului, nici consumatorilor. Ecologistii au insa alta parere – "Cea mai mare parte din porumbul MG cultivat in intreaga lume este un soi numit Bt, care produce o toxina daunatoare anumitor insecte care omoara parazitii. Porumbul Bt este daunator pentru specii nevizate de fluturi si exista totodata ingrijorari pentru sanatatea solului pe termen lung, deoarece toxinele Bt se elibereaza si prin radacini si se pot acumula in sol", sustine Greenpeace. Cu toate acestea, porumbul MG este astazi aprobat inclusiv in Uniunea Europeana, dar si in alte tari ale lumii.
CONSUMATORII. In privinta consumatorilor, ecologistii din lumea intreaga sunt de parere ca industria ingineriei genetice ar trebui sa fie mai transparenta si sa dezvaluie publicului informatii cu privire la potentialele probleme in legatura cu consumul de alimente modificate genetic. In 2005, un tribunal din Germania a cerut companiei americane Monsanto (companie care detine 91% din piata mondiala a semintelor modificate genetic) sa publice studii ale efectelor unor sobolani hraniti cu porumb Bt MG (MON 863). Studiile au fost confruntate cu cercetarile unor experti independenti, care au descoperit, intre altele, ca Monsanto nu a reusit sa descopere efectele negative (semnele de toxicitate) din organele interne ale cobailor.
Sustinatorii ingineriei genetice in cazul porumbului MG sunt de parere ca acest soi este necesar in lupta impotriva schimbarilor climatice. Activistii mediului au o cu totul alta parere: "Cand biomasa este folosita pentru a produce energie printr-o cale eficienta si durabila, are un rol important in lupta impotriva schimbarilor climatice. Totusi, studii independente confirma ca acel combustibil cu etanol bazat pe porumb este o forma de bioenergie ineficienta". Folosirea porumbului pentru etanol duce la cresterea preturilor si ameninta siguranta alimentara pentru cei saraci din anumite regiuni, cum ar fi Africa Centrala. Pe de alta parte, s-a aratat ca economiile de dioxid de carbon din etanolul obtinut din cereale sunt mici sau chiar negative.
Doua tabere. Una dintre cele mai actuale dileme dezbatute intens de cele doua tabere – organizatiile pentru protectia mediului si industriasii ingineriei genetice – consta in posibila coexistenta intre culturile modificate genetic si cele nemodificate genetic. Ecologistii invoca de fiecare data cercetari stiintifice potrivit carora contaminarea atat a culturilor nemodificate genetic, cat si a alimentelor si a mierii de albine de catre culturile transgenice este reala. Activistii mediului reclama in permanenta faptul ca introduse intr-un mediu deschis si tinute sub atenta supraveghere, culturile transformate de ingineria genetica nu pot fi private de insectele care ajuta la raspandirea polenului si de curentii de aer.
Pentru mai multe informatii vizitati Jurnalul National
