Peste 2.000 de miliarde de tone de gheata din zone de uscat din Groenlanda, Antarctica si Alaska s-au topit din 2003 pana in prezent, conform unor noi date obtinute de sateliti ai NASA, fenomen care confirma procesul de incalzire la scara globala, informeaza AP.
Mai mult de jumatate din volumul de gheata topita din zonele polare de uscat in ultimii cinci ani s-a produs in Groenlanda, conform masuratorilor masei de gheata realizate de satelitul GRACE. NASA va prezenta pe larg aceste noi date astazi, cu ocazia conferintei Uniunii Americane de Geofizica din San Francisco.
Scott Luthcke a mai precizat ca din 2003, cand satelitii NASA au inceput sa efectueze aceste masuratori, Alaska a pierdut peste 400 de miliarde de tone de gheata. Spre deosebire de topirea banchizelor polare, topirea gheturilor de pe suprafete de uscat nu provoaca o crestere substantiala a nivelului marilor si oceanelor. Astfel, topirea gheturilor din zonele de uscat din Antarctica, Alaska si Groenlanda din ultimii cinci ani nu a provocat decat o crestere cu 0,5 centimetri a nivelului oceanului planetar.
STUDII
Cercetatorii care studiaza gheata banchizelor polare vor anunta, de asemenea, in cadrul aceleiasi conferinte, faptul ca anumite zone din nordul Peninsulei Alaska au fost cu 9 pana la 10 grade Celsius mai calde in aceasta toamna, un puternic indicator al fenomenului de amplificare arctica, rezultat la randul sau al procesului de incalzire globala.
Acest fenomen se produce atunci cand zona arctica se incalzeste foarte rapid. Pe masura ce gheata banchizelor se topeste, apele din zonele arctice absorb mai multa caldura de la soare, caldura ce altfel ar fi fost reflectata de gheata. Aceasta caldura absorbita este eliberata in atmosfera la venirea toamnei, si astfel s-a ajuns ca in Alaska temperaturile de toamna din acesti ultimi ani sa fie cu 6 pana la 10 grade mai ridicate decat in anii ’80, conform lui Julienne Stroeve, de la Centrul National pentru Zapada si Gheata din Boulder, Colorado (National Snow and Ice Data Center).
Alte doua studii ce vor fi prezentate la aceasta conferinta atrag atentia asupra emisiilor de metan in atmosfera din cauza topirii gheturilor (metanul fiind un gaz cu efect de sera extrem de puternic). Unul dintre studii demonstreaza ca topirea banchizelor duce la incalzirea apei, care la randul sau atrage incalzirea permafrostului din zonele de coasta din Alaska si Siberia si elimina in atmosfera metan. Cel de-al doilea studiu sustine ca pe fundul unor lacuri si al marii se afla depozite chiar si mai mari de metan, iar acesta incepe sa iasa spre suprafata intr-un volum alarmant, amplificand fenomenul incalzirii globale.
