Romania poate produce din gunoaie energie electrica in cantitati suficiente sa alimenteze 320.000 de locuinte timp de un an intreg. Pentru aceasta trebuie colectarea selectiva a gunoaielor si construirea de depozite pentru deseuri biodegradabile.
Romania are un potential de productie a energiei electrice din biogaz de 800 GWh, declara recent Marian Dobrin, seful Departamentului Studii si Finantare Proiecte din cadrul Institutului de Studii si Proiectari Energetice (ISPE). "Ca sa se poata produce energie din deseurile menajere, in Romania trebuie sortate deseurile pe grupe, plastic, sticla, hirtie, pentru ca apoi acestea sa fie transportate si depozitate separat", a precizat Dobrin. Desi fata de consumul anual de energie electrica a Romaniei de 53,3 TWh nu este foarte mult, totusi productia de energie electrica din biogaz ar putea alimenta consumul casnic al unui oras mare pentru o perioada de un an. Considerind un consum mediu lunar de 200 kWh pe o locuinta, ar rezulta un consum anual total de 2.400-2.500 kWh. Astfel, cei 800 GWh ar fi suficienti pentru a alimenta un an intreg un oras cu 320.000 de locuinte, fara a socoti consumul platformelor industriale.
CONDITII. Sortarea deseurilor este necesara pentru productia biogazului deoarece aceasta se realizeaza numai in conditii speciale si numai din deseuri biodegradabile. Astfel, materia organica fermentabila se depune intr-un depozit unde au loc mai multe tipuri de procese. Dintre gaze predomina metanul, amoniacul si hidrogenul, dar si alte hidrocarburi gazoase: etan, butan, pentan. Amestecul gazos rezultat in urma proceselor are putere calorica si, ca urmare, acesta este combustibilul ce ar putea fi folosit. Pe linga materiile organice din deseurile produse in orase, mai pot fi folosite la producerea biogazului si dejectiile marilor ferme de animale, dar si milul din statiile de epurare ale apelor de pe linga marile orase. Istvan Antal, vicepresedintele Comisiei de Industrii si Servicii din Camera Deputatilor, declara recent ca primarii Romaniei vor trebui sa faca investitii astfel incit sa se faca o colectare selectiva a deseurilor, ceea ce va duce la producerea de energie electrica sau termica pentru orasele lor si implicit la o reducere a dependentei energetice.
AVANTAJE. Trecerea la productia de energie din deseuri va avea efecte pozitive in lant pentru societate. In primul rind se afla colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea, lucru care in Occident se face de citeva zeci de ani. Apoi, faptul ca energia electrica produsa din deseuri este considerata energie regenerabila, pentru realizarea instalatiilor de captare a biogazului si productiei de energie electrica se pot folosi bani europeni. Pina in 2013 sint disponibili 200 milioane de euro, iar firmele care vor investi in energii regenerabile pot beneficia de ajutoare de 50% din costurile eligibile. In plus, fiecare MWh de energie electrica produs din biogaz beneficiaza de un certificat verde. Astfel, producatorul poate sa isi vinda energia produsa pe OPCOM la pretul pietei, de circa 60 de euro, si in acelasi timp va beneficia si de un certificat verde pe care il poate comercializa. Pretul unui certificat verde variaza intre 24 si 42 de euro, insa din cauza cererii mari s-a comercializat aproape numai la pretul maxim. De asemenea, biogazul cu 60% metan, produs fie din dejectiile animalelor, fie direct din depozitele de deseuri, poate fi folosit la gatit sau la iluminat. Reziduul fermentatoarelor de biogaz este un excelent ingrasamint agricol.
Romania face pasi timizi
In Europa, in 2006, cea mai mare cantitate de energie electrica din biogaz a fost produsa in Germania, cu 7,3 TWh, urmata de Marea Britanie, cu 4,99 TWh GWh si la mare distanta de Italia, cu 1,23 TWh, conform datelor Eurostat. Un prim pas deja a fost facut la 10 octombrie 2007, cind autoritatile din municipiul Iasi au precizat ca se doreste ca CET Iasi sa utilizeze biogazul colectat de la viitorul depozit ecologic de deseuri menajere al orasului pentru a produce agent termic. Un MWh de energie produsa din biogaz este evaluat la costuri ce variaza intre 25 si 190 de euro, conform Strategiei Energetice a Romaniei.
