Punctul verde, simbolul cu licenta al retelei europene din industria reciclarii ambalajelor destinate bunurilor de consum, este prezent si in Romania. Compania care se ocupa cu implementarea in tara noastra a sistemului este EcoRom Ambalaje.
Punctul Verde (in germana der Grune Punkt) a aparut in 1995, cind organizatia germana Duales System Deutschland AG a decis transferarea dreptului de folosire a marcii sale inregistrate catre o organizatie europeana, Packaging Recovery Organisation Europe sprl (PRO Europe). In Romania, organizatia care implementeaza sistemul Punctul Verde este EcoRom Ambalaje, membra PRO Europe din anul 2004. Rolul Punctului Verde este cel al unei asociatii, iar profitul obtinut se reinvesteste pentru dezvoltarea sistemului.
OPERARE. EcoRom Ambalaje are actionari printre cei care introduc ambalaje pe piata, incheind contracte de parteneriat cu acele companii care au de indeplinit obiective. Sistemul funtioneaza foarte simplu. Compania respectiva ii raporteaza ce cantitate de ambalaj a introdus pe piata. Exista un tarif care se aplica pentru aceste ambalaje, astfel rezulta bani care se aduna la organizatia de recuperare.
Relatia dintre EcoRom Ambalaje si compania respectiva este una speciala, rezultind din caracterul de intrajutorare al firmei o apropiere intre cele doua partenere. Tarifele sint aceleasi pentru toti clientii, indiferent de dimensiunile ambalajelor. Aceste tarife reprezinta costurile de operare (o eficienta maxima pentru cei care adera la acest sistem). Oricine incheie un astfel de parteneriat (dintre cei care introduc ambalaje pe piata) are dreptul de a deveni actionar. Daca firma nu vrea sa devina actionar, aceasta poate verifica felul cum isi indeplineste activitatea EcoRom Ambalaje, avind dreptul sa o auditeze. EcoRom Ambalaje nu dispune de o infrastructura proprie, ci incheie contracte de parteneriat cu societati de salubritate, reprezentanti ai colectorilor etc. Astfel, firma reuseste sa isi indeplineasca mai multe tinte: compania atinge tinta nationala prin reciclarea din bazinul industrial comecial in care exista ambalaje deja sortate (cartoane, metale, plastice, folii de plastic) provenite de la supermarketuri si depozite, care reprezinta 40% din cantitatea de ambalaje din Romania. Pina in anul 2013, compania si-a propus sa atinga pragul de 60%. Acest lucru nu este posibil insa doar din stringerea deseurilor de la supermarketuri si depozite. Raspunsul acestei probleme vine de la populatie, gospodariile detinind la nivel national 60% din deseuri (plastic, sticla, PET-uri, can-uri, folii de hirtie, ambalaje de iaurt etc.). Acestea ajung in fluxul de deseuri municipal, apoi la groapa de gunoi. Uniunea Europeana condamna acest lucru, considerind ca deseurile ar trebui tratate si puse in deponii, depozite speciale care au un impact redus asupra solului.
CONSTIINCIOZITATE. Colectarea si sortarea deseurilor trebuie facute cit mai aproape de om. Pentru asta este nevoie ca amplasarea bateriilor de colectare sa se faca aproape de blocurile de locuinte. Parteneriatul incheiat intre EcoRom Ambalaje si firmele de salubritate consta in amplasarea la scara blocurilor a containerelor de colectare (cu acordul primariei) a hirtiei, metalului, plasticului, sticlei. Oamenii trebuie educati (postere, afise lipite in scara fiecarui bloc). "Colectarea ambalajelor este o obligatie cetateneasca si nimeni nu este platit pentru a face asta", a spus Mugurel Radulescu, presedintele consiliului de administratie EcoRom.
Sistemele de acest tip, de colectare selectiva, exista in Europa de la inceputul anilor ’90. Inainte existau sisteme axate pe stringerea deseurilor de aluminiu sau sticla. Organizatiile care opereaza in Europa investesc permanent in comunicarea cu populatia. De exemplu, acestea desfasoara activitati in scoli si licee, pentru a-i invata pe elevi despre colectarea selectiva.
PERSPECTIVE IN 2008. EcoRom Ambalaje isi continua schema de colectare selectiva in parteneriat cu autoritatile locale si salubritatile si doreste exinderea la nivel national a acestei scheme alaturi de educarea populatiei. "Populatia este educabila si reactioneaza", conchide Mugurel Radulescu.
Pentru mai multe informatii viziteaza Jurnalul National
