Text de Ionut Purica
De curand s-a infiintat in Romania un centru de consultanta Energetica si Ambientala.
Rolul sau este dublu: (I) sa actioneze ca o platforma unde se intalnesc idei de proiecte cu tehnologia necesara si cu finantarea care sa realizeze proiectele; si (II) folosirea unei platforme de invatamant electronic pentru cresterea numarului de persoane pregatite sa realizeze proiecte si pentru lansarea unui master cu certificare recunoscuta in cel putin doua tari din UE.
Ideea acestui centru provine dintr-o experienta din anii ’93-’94 cand BERD (Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare) si BEI (Banca Europeana de Investitii) creasera o linie de credit de 90 de milioane de ECU (la acea vreme – euro acum) pentru proiecte de eficienta energetica. Tin minte ca am asistat la doua sedinte in care industria romana, pe de-o parte, zicea "dati-ne banii ca stim noi ce sa facem cu ei", iar bancile, pe de alta parte, ziceau "dati-ne proiectele bancabile si platim imediat".
Timp de patru luni nu s-a intamplat nimic – suna familiar cand ne gandim la fonduri structurale – dupa care linia de credit a fost anulata, si banii folositi la alte finantari in UE si Europa de Est de atunci.
Ceea ce lipsea pentru a face actiune, nu numai planuri de actiune, era un instrument care sa indeplineasca functiunile centrului de mai sus.
Un coleg din Grecia spunea, in anii ’90, ca guvernul grec a platit 50 de specialisti din administratia si din firmele grecesti, ca sa stea un an la Bruxelles si sa invete cum se fac propuneri pentru proiectele finantate din programele PHARE, TACIS etc. Dupa intoarcerea in Grecia, la sfarsitul acelui an, s-a constatat o crestere impresionanta a frecventei de participare a firmelor grecesti in programele mentionate. Eu nu stiu ca ai nostri sa fi facut o actiune similara legata de fonduri structurale.
Exista o agentie de sustinere a proiectelor de cercetare care actioneaza eficient la Bruxelles. Are nevoie insa de mai multe propuneri de proiecte pentru a avea ce sa sustina.
Centrul despre care vorbesc vine sa dezvolte capacitatea de a genera asemenea propuneri de proiecte care sa aiba nu numai ideea strategica si planul de actiune, ci chiar actiunea care sa concure la realizarea de proiecte puse in opera.
De multe ori, in administratia romaneasca (si nu numai) am fost confruntat cu mentalitatea ca existenta unei strategii si a unui plan de actiune incheie rolul organismelor guvernamentale. De fapt, abia il incepe, prin actiunile care sunt necesare pentru realizarea proiectelor asociate strategiei si planului de actiune.
Pentru o mai buna intelegere, in statisticile demografice se specifica numarul de copii nascuti vii, nu cate femei au fost curtate pentru a obtine acest rezultat. Planul de actiune nu naste proiecte; actiunea naste proiecte. Si pentru a avea capacitatea de a realiza proiecte este nevoie de a construi credibilitate.
Acum 8 ani, cineva imi spunea ca pentru a realiza un proiect lipseau banii. Cand am intrebat daca exista o companie de proiectare, achizitie si constructie, daca exista contracte pentru vanzarea produsului, daca exista contracte pentru materiile prime, daca exista o companie de gestiune a productiei, am primit numai raspunsuri negative.
Este clar ca acel proiect nu ducea lipsa de bani, ci de toate celelalte elemente care construiesc baza de credibilitate. Un proiect credibil va atrage finantatorii pentru ca vor avea sigurant a ca investitia se recupereaza; si, credeti-ma, exista fonduri disponibile din plin in lume pentru asemenea proiecte.
Cred ca nu este prea tarziu ca guvernul nostru sa trimita la Bruxelles cateva zeci de specialisti (adevarati) care sa invete cum se fac propuneri de proiecte (cum se formuleaza propu nerile, care sunt persoanele-cheie pentru decizie, care sunt constantele de timp, ce programe exista, cine pot fi parteneri viabili etc.), astfel incat sa atraga mai multe fonduri comunitare in economia romana. Intrarile de bani in economie sunt bene fice pentru toata lumea.
Dam mai jos numai un exemplu de tehnologie avansata. Energia solara este una dintre cele mai posibil de folosit in pre zent. Exista atat celule fotovoltaice pentru conversie directa in energie electrica, precum si sisteme de acumulare de energie termica.
In centrul de cercetari pentru energie de la Casaccia, al ENEA Italia, se dezvolta sisteme de acumulare de energie termica pe baza energiei solare, avand ca agent termic solutii saline. Sarea, dupa cum se stie, acumuleaza caldura si poate avea temperaturi chiar de ordinul a 550 de grade Celsius. La aceste temperaturi se poate produce abur pentru turbo-generatoare de energie electrica si se poate asigura mentinerea temperaturii pe o perioada in care nu exista insolatie (noaptea). Pe baza acestor cercetari tehnologice se realizeaza in prezent un proiect industrial in Sicilia (insolatie mai buna).
Unul dintre avantajele de a fi membri in UE este dat si de posibilitatea de a putea colabora direct cu centre de cercetare importante si de a avea acces la solutii tehnologice de varf.
Ca un exemplu, recent s-a constituit un parteneriat intre intreprinderi industriale romane si italiene pentru fabricarea de sisteme de conversie de energie bazate pe biomasa. Avem multe oportunitati de a implementa proiecte care sa foloseasca aceste tehnologii in domeniul micilor generatoare de energie electrica si caldura, cu rol de a suplimenta alimentarea cu energie in zone departate de reteaua de alimentare cu energie electrica si chiar in zone in care sa ajute la mentinerea stabili tatii sistemului energetic.
Multe orase mici din Romania au resurse alternative pe care nu le folosesc: de la deseurile de padure la cele urbane, la ener gie solara sau eoliana (cu instalatii de mica putere), la microhidrocentrale. Exista un potential deosebit de crestere a eficientei si, prin aceasta, de reducere a emisiilor, prin implemen tarea de tehnologii noi.
Strategia de energie alternativa se face la nivel national, dar se pune in practica la nivelul localitatilor. Speram ca exemplele de mai sus sa le foloseasca acelora care vor sa treaca de la planuri de actiune la actiunea reala.
