Interviu: Eco-anxietatea este mai puțin copleșitoare pentru tineri atunci când simt că pot acționa

Încet, dar sigur, eco-anxietatea își face loc și în rândul tinerilor din România. Pentru că țara noastră nu este afectată în mod direct de riscuri iminente precum creșterea nivelului oceanului sau de tornade devastatoare, tinerii români au fost mai feriți atât de impactul direct, cât și de cel psihologic. Cu toate acestea, și ei încep să resimtă îngrijorările cu privire la schimbările climatice. Cum se vede acest lucru din cabinetul specialistului, am întrebat-o pe Iulia Savu, psiholog clinician. 

Studiile arată că din ce în ce mai mulți copii sunt afectați, la nivel global, de eco-anxietate. A ajuns acest fenomen și în România?

Majoritatea oamenilor realizează că schimbările climatice pot afecta sănătatea fizică prin poluare, răspândirea bolilor și deficitul de alimente. O consecință gravă pentru sănătatea mintală este reprezentată de anxietatea ecologică. Aceasta se referă la îngrijorările persistente legate de viitorul Pământului și putem discuta despre stresul schimbărilor climatice, „traumă ecologică”, care implică adesea simptome dincolo de cele ale anxietății.

Văd o generație mult mai conștientă de acest aspect, si da, copiii înțeleg ce urmează să se întâmple, dacă nu se vor lua deciziile potrivite pentru prevenirea acestui fenomen. În România, încă nu am resimțit la un nivel ridicat efectele modificărilor climatice. Mă bucură, însă, să observ că tinerii încep să se preocupe de viitorul mediului în care trăiesc.

Cum se manifestă eco-anxietatea în rândul copiilor români, mai ales că în București – deși orașul este poluat – nu suntem amenințați de tornade sau de alte fenome extreme și care pot face pagube devastatoare?

În cazul copiilor români, vă pot spune ceea ce am observat, și anume, faptul că eco-anxietatea se manifestă poate doar sub forma unor griji în general, sau în anumite cazuri, există preocupări specifice cu privire la probleme precum: diverse frici legate de cutremure, incendii, inundații, creșterea preocupărilor legate de sănătatea fizică din cauza calității slabe a aerului, inclusiv îngrijorarea cu privire la anumite afecțiuni.

Ce putem face din postura de adulți să îi ajutăm pe copiii și tinerii care suferă de eco-anxietate?

Copiii caută răspunsul la părinți cu privire la cum ar trebui să fie atitudinea lor față de o problemă și cât de îngrijorați ar trebui să fie. Așadar, în primul rând, adulții ar trebui să evite să îi alarmeze. Când copiii au întrebări despre schimbările climatice sau când discutați despre propriile dvs. preocupări, este important să le oferiți și aspecte ce țin de speranță.

Trebuie să avem grijă de mediu, deoarece observăm ca este fragil si putem să vedem ce facem pentru a ne asigura că rămâne sănătos.

Părinții i-ar putea implica în activități specifice la care copiii ar putea participa pentru a aduce o contribuție pozitivă planetei.

Când este cazul să căutăm ajutor specializat?

În momentul în care nivelul de anxietate al copilului devine atât de puternic încât îi afectează sănătatea mintală, prin faptul că întâmpină dificultăți în a-și gestiona emoțiile, are gânduri obsesive despre schimbările climatice, are probleme cu somnul, sau nu se poate concentra asupra activităților școlare.

Ne ajută să ne decuplăm de la știri sau mai degrabă să ne implicăm pentru a încerca să schimbăm anumite politici sau practici de mediu, să luăm parte la acțiuni de voluntariat etc?

Este important să acordați prioritate bunăstării și să luați o pauză de la știrile care pot provoca stres. Nu este vorba despre a le îndepărta complet. Puteți să rămâneți informat, dar să reduceți frecvența și timpul petrecut citind despre criza climatică. Suntem cu toții în asta pe termen lung.

Eco-anxietatea este mai puțin copleșitoare atunci când simt că acționează în privința asta. Așadar, implicarea în acțiuni de voluntariat și angajarea în comportamente ecologice scad frica și anxietatea la copii, deoarece ei simt că își pot juca rolul.

Citește și: Cinci modalități prin care să gestionezi anxietatea legată de schimbările climatice  

Zgomotul din orașe cauzează depresie și anxietate. Bucureștenii, cei mai afectați dintre europeni

spot_img

Ultimele știri