Finanțarea proiectelor verzi este un segment relativ nou în România, dar primii pași au fost făcuți și băncile primesc tot mai multe solicitări de finanțare din sectorul energetic, agricultură, dar și producție. Sunt însă băncile pregătite și dispuse se acorde astfel de finanțări? Dacă da, cu ce condiții? Am stat de vorbă cu François Bloch, CEO BRD Groupe Société Générale despre tendințele acestui domeniu, reglementările Comisiei Europene și viitorul energetic din Europa. Puteți citi concluziile în interviul care urmează.
Care sunt în opinia dumneavoastră provocările pe care domeniul green financing (trad. ro.: finanțările verzi) le are pe piața românească?
În acest moment, nivelul finanțărilor verzi din România este relativ scăzut. Cu toate acestea, de exemplu, anul trecut BRD a acordat cel mai important credit verde de până acum în România (1,250 miliarde de lei acordat Hidroelctrica – n.red.) și de atunci am putut vedea diferiți clienți și diferite bănci care au ales să intre pe această piață. Poate că România are o mică întârziere, dar suntem abia la început. România va avea nevoie până în 2030 de investiții cuprinse între 50 și 100 de miliarde de euro pentru finanțarea tranziției economice. Deci, ar exista cu siguranță proiecte și, din nou, avem planuri care pregătesc aceste proiecte.
De altfel și băncile sunt într-un fel de tranziție. În acest moment există unele activități pe care obișnuiam să le finanțăm din motive istorice și pe care vom încetăm să le mai finanțăm, printre altele și din cauza taxonomiei UE, care va fi foarte punitivă pentru sectorul bancar. Astfel, pe de-o parte, avem instituțiile europene și societatea europeană care împing băncile să finanțeze mai multe proiecte ecologice și cât mai puține proiecte producătoare de emisii de gaze cu efect de seră, și pe de altă parte, avem din ce în ce mai mulți clienți care vin ei înșiși cu idei și nevoi de investiții.
Dar de ce nu vedem o mișcare mai rapidă?
Pentru că un proiect verde este ceva foarte specific. Nu putem califica proiecte ecologice pur și simplu pentru că arată frumos. Sunt multe detalii de analizat, avem nevoie de multe date pentru a ne asigura că este cu adevărat un proiect verde și nu doar că pare verde. Cred că acesta este principalul pericol: facem un lucru pentru că pare verde, dar de fapt nu este foarte verde. Deci, analiza pe care trebuie să o facem, planurile pe care trebuie să le facem pentru ca un proiect să se califice drept un proiect verde bancabil sunt foarte dificile. Nu numai că este ceva dificil, ci este ceva nou pentru toată lumea. Este totul nou pentru clienții noștri, este nou și pentru noi, așa că de aceea este nevoie de puțin mai mult timp pentru a începe.
În prezent știm ce fel de răspunsuri dorim să primim din planul de proiect, trebuie să învățăm să punem întrebările corecte pentru a califica proiectul. Este un limbaj nou pe care atât băncile cât și clienții trebuie să îl învețe. De exemplu, în cazul unui client manufacturier, ne era de ajuns până acum să știm ce produse face și cu ce cifre, dar mai nou trebuie să adăugăm un nou strat în verificările noastre și anume să calculăm care este impactul ecologic al proiectului care necesită finanțarea.
Vrem să înțelegem tot procesul, să putem calcula impactul ecologic și social al proiectelor de finanțat. Acesta ar fi primul scop, al doilea este înțelegerea propriilor emisii și cum putem să le reducem. Printre variante ar fi să folosim mai puțină hârtie și mai puțină energie electrică. În al treilea rând vrem să înțelegem care este impactul ecologic și social al clienților noștri. Aceasta este noua realitate, care este deja vizibilă în România. Sunt de 6 ani aici și poate că în România unele tendințe se simt mai greu, dar atunci când lucrurile încep să se miște, se mișcă foarte repede. Așadar, sunt optimist.
Care sunt acele sectoarele care se califică pentru a obține finanțări verzi?
Aș spune că toate și voi explica asta. La început, am primit cereri de finanțare din sectorul energetic. A urmat agricultura. Acum vedem foarte multe proiecte din domeniul producției care solicită finanțare verde. De exemplu, avem foarte mulți clienți care își instalează panouri fotovoltaice pe acoperiș pentru a-și produce propria energie electrică.
Sigur că fac asta pentru a-și reduce facturile la energie, dar ceea ce contează este că au intrat în această tendință, că se uită la propria balanță Profit & Loss (trad.ro.: Profit și Pierdere) și aleg să își optimizeze astfel cheltuielile. Pe de-o parte își aduc contribuția în protejarea planetei și pe de cealaltă își îmbunătățesc echilibrul dintre profit și pierderi. Vedem asta în din ce în ce mai multe sectoare.
Care este poziția dumneavoastră în ceea ce privește finanțarea de proiecte care să producă energie cu gaz și sursă nucleară, așa cum a aprobat Comisia Europeană?
Sunt francez și după cum probabil știți, în Franța am dezvoltat energia nucleară începând cu anii ‘70 și ne bazăm foarte mult pe aceasta. Cred că dacă adresați această întrebare oricărui francez vă va spune că este de acord cu acest lucru. Cred însă că trebuie să cercetăm despre ceea ce trebuie făcut cu reziduurile care rezultă din producerea acestui tip de energie.
Despre gaz am un sentiment amestecat. Cred că ar trebui să ne uităm la gaz ca la o sursă de energie de tranziție. El nu este green pentru că emite CO2, asta e clar. Sigur că nu este ceva ce vom putea folosi pentru mult timp, dar ce ar fi dacă am opri tot ce înseamnă energie produsă cu gaz azi? Petrolul este foarte scump și e probabil să devină și mai scump. Producția de energie eoliană, solară și hidro nu este suficientă pentru a acoperi necesarul din prezent, iar societatea trebuie să poată fi operațională în continuare. De aceea cred că trebuie să ne uităm la gaz ca la o sursă energetică alternativă până vom reuși să dezvoltăm suficient sursele regenerabile. În opinia mea, este înțelept să punem gazul azi în taxonomie ca variantă de tranziție. Poate că la un moment dat hidrogenul va deveni o soluție, dar în prezent suntem încă departe de acel punct.
Cum intenționați să sprijiniți clienții din România care sunt dispuși să facă pasul spre acțiuni mai prietenoase cu mediul?
Pentru a ajuta clienții trebuie să ne educăm în primul rând personalul legat de aceste tendințe. Avem foarte multe cursuri în companie pentru ca angajații care stau în fața clientului să înțeleagă domeniul și să poată veni cu soluții, să poate face schimb de informații și să ajungă într-un final la semnarea unei colaborări. Mai cred că nu trebuie să grăbim această etapă. Cursurile pentru personal sunt în desfășurare. Știm că și alte bănci au programe similare. Mi se pare un punct critic ca aceste traininguri să se desfășoare.
Apoi vrem să asigurăm clienții că există finanțare disponibilă pentru astfel de proiecte. Dar din nou, pe lângă analiza clasică pe care o facem, proiectul trebuie să demonstreze că este sustenabil din perspectivă ecologică și socială.
În putem ajuta pe clienți oferindu-le consultanță și exemple de bună practică pe care le-am observat deja în piață. Există un potențial enorm în România și sunt sigur că nu îl acoperim nici pe departe complet încă.
