Dupa cum am scris si in numarul de ieri al ziarului nostru, apele din judet au crescut foarte mult din cauza ploilor cazute in ultimele zile. Cele mai multe ploi, in noaptea de sambata spre duminica, au fost in zona Oasului, asa ca apele din aceasta parte a judetului au fost cele care au intrat in cota de atentie sau au ajuns la cota de inundatie.
Turul, Talna, Lechincioara, Valea Rea, dar si Valea Maria de la Ratesti, au fost printre cele care au ajuns la cote mari de tot. Cele mai multe probleme au fost insa in zona Tarna Mare, unde duminica dimineata apele adunate de pe dealuri au ajuns in gospodariile oamenilor. La deal fenomenul nu este ceva nemaipomenit, pentru ca la fiecare ploaie mai importanta se intampla la fel.
Terenuri agricole inundate
Duminica la ora 15 apele erau deja retrase din curtile satenilor din zona Tarna, dar ele au ramas sa balteasca pe terenurile agricole.
Au fost afectate in jur de 25 de gospodarii, mai ales in Bocicau, unde pe sosea au fost adunate cantitati mari de peturi. Apele au afectat insa si fantanile satenilor, creand in acest fel ganduri in plus autoritatilor. Gheorghe Stramb, comandantul ISU Satu Mare, a fost duminica la fata locului, stabilind impreuna cu factorii locali de decizie masuri eficiente pentru inlaturarea urmarilor inundatiilor.
Chiar daca apele s-au retras din gospodarii, pagubele pe care le vor produce aceste baltiri de apa vor fi insemnate. Dupa calculele celor de la Directia Agricola, in judet se inregistreaza baltiri de ape pe o suprafata de 500 de hectare. Cel care ne-a dat informatii exacte in legatura cu acest aspect a fost Szekely Stefan, inspector in cadrul Directiei Agricole din Satu Mare, serviciul calamitati.
Dupa informatiile primite, la Turulung apa balteste pe 10 ha de culturi si 50 ha de pasuni, la Batarci pe 30 ha de culturi si 20 ha de pasune, la Tarna Mare pe 20 ha de culturi si 30 de pasune, la Turt pe 30 ha de culturi, 100 ha de ogoare si 50 ha de pasune, la Calinesti pe 80 ha de culturi si 40 ha de pasune. Aceste baltiri de ape se datoreaza in primul rand faptului ca, avand un nivel ridicat, Turul nu a putut colecta apele din canalele de pe raza acestor localitati. Asa ca ele s-au revarsat pe ogoare.
Din declaratia lui Stefan Szekely am mai aflat si faptul ca din cauza ploii la Moftinu Mic au fost declarate calamitate 43 ha de rapita. Calamitatea este de 100%. Din Andrid au mai fost semnalate calamitate 3,7 ha de grau, iar la Socond alte 8 ha de grau, dar asta din cauza inghetului.
La Paulean apa a intrat in curtile satenilor
Am luat legatura si cu cei de la SGA Satu Mare. Acestia ne-au declarat ca Turul si Crasna au ajuns ieri la cota de inundatie la Turulung si la Domanesti, dar tendinta acestor ape in urmatoarele ore este sa scada. Astfel ca pericol de inundatii nu exista totusi. Din Paulean am fost contactati ieri la pranz de localnici care ne-au semnalat ca apele canalului Homorod s-au revarsat in curtile oamenilor care stau in apropiere.
Al Patrulea Raport de Evaluare al Comitetului Interguvernamental Pentru Schimbari Climatice sponsorizat de OMM, a stabilit ca cea mai importanta contributie la cresterea temperaturii medii globale, observata incepand cu jumatatea secolului al XX-lea, este aceea a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera de natura antropica.
Pe baza datelor furnizate de catre serviciile meteorologice si hidrologice nationale si de catre alte institutii, s-a ajuns la urmatoarele concluzii: in 12 din cei 13 ani ai perioadei 1995-2007, temperatura globala in apropierea suprafetei solului a fost printre cele mai ridicate de la inceperea inregistrarilor instrumentale, in deceniul sase al secolului al XIX-lea; temperatura medie globala a crescut cu 0,74 grade de la inceputul secolului al XX-lea; ghetarii montani si suprafata acoperita cu zapada sunt in diminuare in ambele emisfere; la scara globala, nivelul marii a crescut in medie, cu 1,8 mm/an in intervalul 1961-2003, dar cu 3,1 mm/an incepand cu 1993; in ultimii 25 de ani, gheata marina din Oceanul Arctic s-a diminuat cu 17% si va disparea pe perioada verii in urmatorii 30-40 de ani; cantitatea de dioxid de carbon a crescut cu 36% fata de inceputul Revolutiei Industriale, dar cresteri insemnate s-au inregistrat si in cazul altor gaze cu efect seara, cum este metanul.
Unele hazarde naturale (cum ar fi de exemplu seceta) afecteaza suprafete intinse si dureaza un timp mai indelungat, altele (tornadele sau furtunile violente) au o manifestare locala si dureaza putin. De obicei evenimentele atmosferice cu durata scurta de manifestare sunt asociate cu vant puternic si precipitatii abundente lichide sau solide. Precipitatiile pot provoca viitori rapide si valuri de noroi. Furtunile din timpul iernii pot fi insotite de vanturi puternice (viscole) si ninsori abundente sau de ploaie care ingheata, iar in zonele de munte se pot produce avalanse. Secetele, evolueaza cel mai lent si pot afecta suprafete intinse si mase mari de oameni pe perioada a luni sau chiar ani intregi, timp in care resursele de apa se epuizeaza, sanatatea oamenilor se inrautateste, recoltele sunt distruse iar mortalitatea efectivelor de animale este mare.
Observatiile sistematice efectuate la suprafata Terrei, care au fost initiate cu mai mult de 150 de ani in urma, continua in zilele noastre prin utilizarea unor instrumente din ce in ce mai performante: statii meteorologice automate, radare Doppler, sonde aerologice su sateliti meteorologici. Progresele tehnologice permit transmiterea la termen, in intreaga lume, a unor observatii validate asupra unui numar crescand de elemente meteorologice ceea ce vine in intampinarea unor cerinte din ce in ce mai complexe. Mai mult de 10.000 de puncte de observatii terestre omologate efectueaza observatii din 3 in 3 ore din ora in ora. Datele obtinute in aproximativ 4.000 din aceste amplasamente sun transmise in intreaga lume in timp real, in cazul schimbului global de date. Unele amplasamente dispun de aparatura suplimentara pentur efectuarea de observatii specifice utile in agricultua, in domeniul gospodaririi apelor si in cel al controlului calitatii aerului.
Pentru a procesa volumul intens de informatii disponibile, sunt utilizate supercomputere care modeleaza sistemele atmosferice si prognozeaza evolutia lor cu ajutorul tehnicilor de prognoza numerica a vremii. O prognoza pe cinci zile in prezent este la fel de demna de incredere pe cat era o prognoza pe doua zile acum 20 de ani.
Pentru mai multe informatii viziteaza Informatia zilei
