Pe 21 octombrie a fost prima zi cu SMOG din aceasta toamnă, în București, iar până la finalul lunii noiembrie au fost înregistrate alte 3 episoade de poluare extremă. Un astfel de episod poate dura de la câteva ore până la cateva zile, chiar o săptămână, pentru că este puternic influențat de condițiile meteo. Practic, dacă avem calm atmosferic și ceaţă, lipsa vântului și temperaturi joase, plus toate sursele de poluare la capacitate “maximă”, atunci avem aproape sigur SMOG.
Dar cum am ajuns să avem în București acest tip de poluare agresivă?
Este deja binecunoscut faptul că Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, iar cele mai mari surse ale poluării sunt traficul și încălzirea rezidențială. Odată ce temperaturile scad sub 10 grade Celsius, apar depășiri substanțiale la pulberile în suspensie, PM 2,5 și PM10, în majoritatea zonelor orașului.
Din datele analizate de Ecopolis, în noul raport „Încălzire fără poluare”, reiese că, în vreme ce în perioada aprilie – septembrie principala sursă de poluare a aerului este traficul auto și se înregistrează depășiri în special la dioxidul de azot – principalul poluant provenit din trafic, în perioada octombrie-martie încălzirea rezidențială devine principala sursă de poluare, cu o creștere medie de 85% a valorilor pentru pulberile în suspensie PM2,5.
Se poate observa cu ușurința că, dacă vorbim de pulberi, valorile foarte mari apar în special în zonele periferice, acolo unde avem de obicei și sisteme de încălzire individuale, multe utilizând combustibili solizi.
Cantităţi mari de pulberi emise, combinate cu inversiune termică, calm atmosferic, ceaţa – fenomene frecvente în anotimpul rece – duc la formarea unei pături de poluare ce se menține deasupra orașului.
În funcție de perioada de expunere, acest cocktail de poluare provoacă afecţiuni populaţiei, iar costurile de sănătate sunt considerabile.
Ce spun datele?
Provocarea majoră în aceasta poveste este lipsa datelor. Municipalitatea București nu știe cu adevărat care este impactul sistemelor de încălzire în poluarea generală, nu știe câte sisteme pe combustibili solizi sunt utilizate în oraș, unde și mai ales cât emit.
Pentru că Institutul Național de Statistică răspunde sec ca datele din recensământul din 2021 nu sunt disponibile la final de 2024, am căutat date neoficiale și am găsit că Asociația Energia Inteligentă estimează că în București și Ilfov funcționează 80.000 de sisteme de încălzire cu lemne.
Asta înseamnă 80.000 de locuințe care consumă anual 10 tone de lemne pe locuință, adică o cantitate de pulberi fine PM2,5 de între 2.400 și 6.400 tone eliberate în aerul exterior, în funcție de calitatea lemnului, grad de uscare și tip.
Aceste sisteme ar putea reprezenta o explicație pentru smogul din oraș, dar și primul pas care ar trebui explorat pentru reducerea poluării: înlocuirea sistemelor de încălzire pe combustibili solizi cu unele eficiente energetic. O soluție ce ar aduce beneficii atât pentru calitatea aerului, cât și pentru gospodăriile vizate.
Rabla pentru sobe este deja un program al Ministerului Mediului, care își propune înlocuirea sobelor din mediul rural, din zonele montane, cu sisteme mai eficiente energetic, mai precis sobele noi trebuie să fie la un standard european, numit Eco Design. Acesta presupune un randament de cel puţin 80%, adică beneficiarii vor consuma o jumătate sau poate chiar o treime din cantitatea de lemn consumată în prezent pentru a încălzi aceeaşi suprafaţă.
Problema este ca acest program nu adresează cea mai gravă situație, respectiv efectul nociv al sobelor pe lemne din zonele URBANE, acolo unde densitatea și celelalte surse duc la fenomene extreme de poluare, care afectează cetățenii.
În cazul Bucuresti-Ilfov, acolo unde ne uităm cu îngrijorare, dar și în alte mari orașe din România, aceste sisteme, sobe pe lemne sau alți combustibili solizi, trebuie de urgență inventariate și auditate și apoi creat un sistem de înlocuire cu sisteme eficiente energetic, preferabil energie regenerabilă.
Tot în raportul de la Ecopolis sunt prezentate două modele de programe naționale și locale din Franța și Polonia.
În Polonia au fost înlocuite 1,5 milioane de sobe pe baza de cărbune în ultimii cinci ani datorită unui program coerent care acorda ajutor gospodăriilor pentru înlocuirea acestora, în funcție de nivelul veniturilor. 90% din suprafața Poloniei are măsuri ferme anti-SMOG.
În cazul Franței, locuitorii din regiunea Île de France primesc până la 5.000 de euro pentru a-şi înlocui sistemele de încălzire cu pompe de căldură, iar rezultatele acestei politici sunt deja vizibile în zona Parisului, municipalitatea raportând scăderi constante ale valorilor pulberilor în suspensie PM 2,5.
Cum afectează SMOG-ul sănătatea populației
Dacă vorbim de date privind costurile asociate poluării, Bucureştiul este capitala europeană cu cel mai mare cost social asociat poluării: 3.004 euro/cap de locuitor. Oficial, 29.000 de români mor prematur, anual, din cauza poluării.
Studiul independent al echipei de medici coordonată de Beatrice Maler, de la Spitalul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, a reușit să coreleze numărul de internări cu creșterile valorilor de PM-uri.
Studiul realizat pe date cuprinse între 2018 și 2021 a revelat că o creștere cu 10 micrograme/metru cub a valorii medii lunare a concentrațiilor de PM2,5 determină o creștere a numărului mediu de internări lunare pentru afecțiuni ale aparatului respirator cu o valoare cuprinsă între 90 și 938 internări.
În ceea ce priveşte bolile cardiovasculare, creșterea cu 10 micrograme/m3 în valorile medii lunare ale PM2.5 a dus la o creștere în internările pentru afecțiuni cardiovasculare, cu valori cuprinse între 26 și 1.392.
O creștere cu 10 µg/m3 a valorii PM2,5 a condus la o creștere a numărului de spitalizări pentru AVC cu până la 10 internări.
O echipa de cercetători din cadrul ASE a estimat și costul acestor internări: creșterea concentrațiilor de PM2,5 poate induce o creștere a costurilor de spitalizare estimată cu o valoare cuprinsă între 137.820 lei și 1.436.369 lei / lună.
Măsurile pentru un aer curat în oraș sunt clare dar se lasă așteptate: este necesar un plan de inventariere, audit și înlocuire a sistemelor de încălzire extrem de poluante, dar și extinderea termoficarii publice pentru a deservi mai multe gospodării din București.
Programe de monitorizare extinsă, campanii de comunicare către populație și colaborarea regională sunt alte direcții care trebuie urgent abordate de municipalitate, în vederea reducerii poluării provenite din încălzirea rezidențială.
Pentru detalii, consultaţi https://aerlive.ro/stopsmog/ şi raportul https://aerlive.ro/wp-content/themes/aerlive/assets/Raport%20StopSmog%20Bucuresti.pdf
#airpollution #emisiiarderi #poluareaaerului #airquality #worldcapitals #stopsmog #bucurești #poluare #calitateaer #aerlive
