Bucurestiul fierbe. Iunie a aruncat in aer 37 de grade, iar soarele si-a revendicat orasul. Incalzirea globala incepe in urbe, prin efectul de „heat island“.
Text de Ileana Magureanu
Topiti de cald
Tot mai multi oameni vor muri din cauza caldurii. E concluzia unui studiu al Universitatii Columbia din Statele Unite, care atentioneaza ca cea mai expusa este populatia urbana.
„Pe 7 iunie s-au inregistrat 37 de grade Celsius“, spune Oltita Batranu, meteorolog la Statia Meteo Filaret. Temperatura a fost atinsa intr-un adapost meteo, aflat la umbra, la o inaltime de 2 metri de sol si cu 100 de metri de iarba imprejur. In oras, centigradele au insa valori mai mari.
Oamenii, fiinte cu sange cald, produc caldura in permanenta. Pentru a se evita problemele de sanatate, aceasta energie trebuie disipata in mediu. De aceea, temperatura ambianta trebuie sa fie relativ constanta si sa nu depaseasca anumite valori.
Cand este depasit pragul de canicula, de 35 de grade C, corpul se supraincalzeste. Mecanismul de termoreglare este afectat, si omul este coplesit. Asa apare stresul termic, mai ales cand organismul nu este hidratat corespunzator. Consecintele expunerii prelungite la caldura sunt crampele, lesinul, epuizarea si insolatia. In ultima instanta, sistemul cedeaza si survine moartea.
Gradele de foc
10 grade! „Aceasta este diferenta intre temperatura din adapostul meteo si cea din oras“, afirma Viorica Dima, meteorolog la Administratia Nationala de Meteorologie. Acoperisurile si asfaltul se pot incalzi pana la 60 de grade C si apoi elibereaza lent caldura in aer.
Comparativ cu zonele rurale, orasele resimt mai puternic efectele incalzirii globale. Cercetatorii americani au demonstrat ca schimbarile climatice incep in orase, prin efectul de „heat island“ (insula de caldura).
„O insula de caldura reprezinta o zona mai fierbinte decat este normal“, explica dr. Lisa Gartland, de la Universitatea Berkeley, din California. Insula de caldura poate cuprinde o zona urbana intreaga, dar se poate limita si la o cladire si o parcare. Fenomenul este cauzat de materialele de constructie inchise la culoare, care absorb caldura.
„Materialele de constructie obisnuite sunt mari degajatoare de caldura“, ne spune arhitectul Ion Alexandru. Ele absorb energia solara in timpul zilei si apoi o radiaza seara si in timpul noptii. Ca rezultat, apare fenomenul de noapte tropicala.
Razele soarelui patrund in acoperisuri, asfalt si alte suprafete construite. Caldura se inmagazineaza si apoi este eliberata in aer. Intrucat spatiile din mediul construit sunt mult mai dense in zonele urbane, temperatura creste.
Norul de arsita
Orasele isi genereaza propria lor clima. La aceasta concluzie fascinanta au ajuns specialistii de la NASA dupa ce au analizat datele meteo de la sateliti.
„Poluantii si gradele ridicate formeaza nuclee de condensare“, ne lamureste Viorica Dima. Cand temperatura aerului este de 26 de grade C, acoperisurile au 48 de grade C. Astfel, peste oras se formeaza o cupola de aer cald, care creeaza presiune scazuta. Aerul este purtat in sus si rezulta o furtuna.
Desi, in unele orase, insula de caldura aduce mai multa ploaie, in altele efectul este advers. La New York, de exemplu, cladirile inalte tin ploaia la departare. Ele pun o bariera fizica in calea precipitatiilor. Calitatea mediului este, de asemenea, afectata. Cresterea temperaturii creeaza conditii propice pentru formarea smogului. Aerul devine iritant si irespirabil.
Aer conditionat verde
„Insulele de caldura se formeaza mai ales in absenta vegetatiei“, subliniaza dr. Lisa Gartland. Copacii racoresc zonele urbane. Cu cat suprafata construita este mai mare si vegetatia mai putina, cu atat se face mai cald.
Acoperisurile cuprind 20% din suprafata oraselor si zonele pavate reprezinta cel putin 40%. Vegetatia acopera mai putin de 20% din zonele urbane, dar are o temperatura inferioara sau egala cu cea a aerului.
Plantele sunt veritabile aparate de aer conditionat, mult mai ieftine si mai eficiente din punct de vedere energetic. Ele intercepteaza radiatia solara si racoresc aerul printr-un proces numit evapotranspiratie. Radacinile extrag apa din sol si o elibereaza prin frunze sub forma de vapori.
Un singur copac matur, cu o coroana de 9 metri, poate „transpira“ zilnic 150 de litri de apa. Un palc de copaci creeaza un efect de oaza, racorind
mediul si sporind confortul termic. O alternativa viabila este folosirea acoperisurilor „verzi“, peste care creste vegetatie. Aceasta nu permite absorbirea caldurii si racoreste aerul. Multe cladiri sustenabile recurg la plante ca sa-si micsoreze consumul de energie si, implicit, costurile.
Colour Up
Oricine stie ca un tricou negru este mai calduros decat unul alb. Similar, o cladire de culoare inchisa inmagazineaza mai multa caldura decat una de culoare deschisa. Cheia este, asadar, manipularea culorii. O posibilitate de reducere a efectului insulei de caldura este schimbarea reflectivitatii suprafetelor. O modificare cat de mica, de 0,5%, poate stopa cresterea temperaturilor.
Potrivit dr. Lisa Gartland, problema insulelor de caldura se rezolva daca se folosesc materiale mai racoroase pentru acoperisuri si asfalt. Pentru acoperisuri, constructorii pot intrebuinta pigmenti speciali care reflecta radiatia solara. Astfel se pot reduce temperaturile extreme cu 10 grade C sau chiar mai mult, iar acoperisurile si cladirile se racoresc.
Culorile pastelate actioneaza pozitiv si in cazul asfaltului. Si materialele poroase folosite pentru pavare reprezinta o solutie eficienta de cooling. Porii permit apei de ploaie sa patrunda in solul de dedesubt. In zilele toride, apa iese sub forma de vapori si scade temperatura asfaltului. Rezultatul obtinut este confortul termic, iar vara devine suportabila.
