Editorial de Raul Cazan
Cu totul intamplator am avut o mica problema administrativa la o institutie publica romaneasca. Chestiunea era minora, trebuia sa recuperez 200 de euro. Una dintre conditiile bizare era sa ma prezint cu pasaportul la sediul X din strada Y din Bucuresti. Pasaportul meu are doar vreo doua pagini stampilate pentru ca in ultimii ani nu am circulat decat in Uniunea Europeana.
Convins fiind ca ii intereseaza doar paginile folosite, l-am rugat pe functionar sa aiba amabilitatea sa le copieze. Am ramas trasnit cand am vazut ca vajnicul amploaiat a tras la xerox pasaportul din scoarta-n scoarta. Cam 18 foi albe pe care le-a semnat si stampilat. Sunt ecologistsi am tresarit. Era o chestiune de comunicare in interiorul institutiei, de altfel o institutie cu un sistem informatic desavarsit, si pentru asta functionarul copia foi albe.
Mai apoi, scandalos!, a trimis foile albe prin fax catre un alt birou, un oficiu "de mai sus". Deci 36 de foi consumate pe nimic. La care adaug inca doua foi, cerere-tip si copie. A fost si mai amuzant cand am lasat cartea de vizita (nota bene si putina lauda: la "Green Report" acestea sunt tiparite pe carton reciclat); amploaiatul a xeroxat pana si cartea de vizita. Omul nu suferea de niciun sindrom, nu avea nicio problema psihica, niciun fetis legat de hartiile fotocopiate. L-am intrebat simi-a raspuns senin: "Cum de ce? Asa trebuie, e mai bine. Lasati, sa fie, ca nu se stie".
Acum, nici 5% din hartia folosita in birourile din Romania nu provine din celuloza reciclata. Economia de hartie si reciclarea sunt cele mai usoare metode de a reduce deseurile solide dintr-o companie ori o institutie. O medie globala a deseurilor din organizatii identifica hartia folosita la 40% din totalul deseurilor solide. Folosirea hartiei reciclate sau dematerializarea operatiilor de birou (tranzactii on-line, baze de date virtuale, semnatura electronica, comunicare prin retele virtuale etc.) cruta copacii si padurile. Fiecare tona de hartie din fibra reciclata salveaza 17 copacimari.Deja e un loc comun sa amitim ca taierea copacilor absorbant i ai carbonului contribuie fundamental la incalzirea globala, la eroziunea solului, la distrugerea habitatelor si la alte probleme grave de mediu.
De doi ani, guvernul promite e-guvernare. Simpla informatizare a unor proiecte guvernamentale nu inseamna ca am trecut la guvernarea electronica. In Romania, ca de obicei, se voteaza legile, dupa care sunt puse vraf la arhiva. Pe suport de hartie, evident. Un specialist in IT imi atragea atentia ca nu trebuie sa dam vina pe guvern; practicile de business din companiile romanesti si mentalitatea in general sunt mari consumatoare de hartie. E ca un facut, in ultimii ani, de cand exista programe de e-guvernare si semnatura electronica, se consuma usor mai multa hartie. Facturarea si arhivarea electronica mai au inca de asteptat. Pe de alta parte, componenta de mediu din aceste legi ori programe este infima. Intr-o tara cu o administratie publica kafkiana e de inteles ca legiuitorul s-a gandit in primul rand la celeritatea actelor administrative si la accesulmai rapid la informatii.
Cu toate acestea, in ultimii patru ani, desi am semnat o multime de acte si tranzactii in Romania, nu am folosit semnatura electronica niciodata. Am iscalit cu pixul zeci si zeci de contracte si acte administrative, ba chiar si copiile lor, in numele meu sau in numele organizat iei.Mea culpa, pentru ca inca din 2001 legea spune: "Inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice, este asimilat, in ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnatura privata".
