Dupa ce, in numarul trecut, am vazut cata hartie putem recicla, de ce am face asta si ce am putea obtine de pe urma reciclarii, e timpul sa ne mutam atentia asupra responsabilitatii de a recicla, luand in calcul atat oportunitatile, cat si piedicile care pot aparea pe parcursul asumarii acestei responsabilitati.
text de Alex Bara
Cine ar trebui sa fie responsabil de reciclarea hartiei?
E necesar sa schimbam mentalitatea actuala conform careia rezolvarea problemelor deseurilor si, implicit, reciclarea lor sunt doar responsabilitatea autoritatilor si, eventual, a organizat iilor neguvernamentale de mediu. Cu totii suntem responsabili de ceea ce se intampla in jurul nostru si fiecare dintre noi poate contribui la protejarea si conservarea mediului inconjurator.
Solutiile prezentului
Reducerea cosumului si utilizarii resurselor pentru fabricarea produselor necesare in viata de zi cu zi (preferarea produselor putin ambalate sau varsate, in locul celor supraambalate). Refolosirea obiectelor, pentru acelasi scop pentru care au fost realizate (ex. imprimare fata-verso) sau pentru alte intrebuintari. Reciclarea deseurilor (prin deseu se intelege orice obiect care nu mai este folosit si este aruncat sau risipit).
Celuloza si efectele ei negative
Ca si cu oricare alt produs de mare cautare, procesul de productie al acestuia foloseste cantitati importante de resurse si cauzeaza poluarea mediului. De aceea trebuie apreciat daca valorificarea deseului conduce la o poluare a mediului mai mica decat indepartarea lui. Inalbitori peroxizii si hydrosulfitii sunt folositi pentru albirea celulozei sau a hartiei care se recicleaza (indepartarea cernelurilor). Acestea adesea pot contamina efluentii ce sedescarca in apele de suprafata.
Reglementari
Responsabilitatea autoritatii locale fata de organizarea si indeplinirea inlaturarii deseurilor rezulta din Legea administratiei publice locale nr. 215/2000, OG 87/2001 privind serviciile de salubrizare a localitatilor si OG 21/2002 privind gospoda rirea localitatilor urbane si rurale.
Prescriptiile generale despre siguranta si igiena muncii privesc si implementarea activitatilor de gospodarire a deseurilor (de exemplu in Ordonanta nr. 89/1996 Norme specifice pentru gospodarie comunala si salubritate publica).
OUG 78/2000 – colectarea deseurilor, strangerea, sortarea si/sau regruparea deseurilor in vederea transportului lor (de exemplu catre amplasamentele de eliminare sau valorificare).
In statele membre ale Uniunii Europene, directiva-cadru a UE privind deseurile (75/442/CEE, modificata prin directivele 91/156/CEE, 91/692/CEE si 96/350 CE) reprezinta fundamentul juridic pentru implementarea principiilor de gestionare sustenabila a deseurilor.
Planul National de Gestiune a deseurilor, aprobat prin HG 1470/2004, furnizeaza o analiza detaliata a managementului deseurilor in Romania, masuri de prevenire a producerii de seu rilor si de reducere a cantitatii acestora; metode de reciclare; lista indicatorilor de monitorizare. Include, de asemenea, actiuni si mijloace adecvate pentru conformarea cu acquis-ul comunitar de mediu in domeniul gestionarii deseurilor.
Analiza SWOT
PUNCTE TARI:
– managementul deseurilor este compatibil social si economic
– fiecare cetatean genereaza zilnic aproximativ 1,5–2 kg de gunoi, din care cel putin jumatate este reciclabil
– implica inversarea procesului de productie a pulpei de celuloza
– managementul deseurilor dispune de un cadru juridic complex, menit sa ofere astfel de conditii pentru utilizarea lor economica incat sa nu fie afectate calitatea mediului si sanatatea populatiei.
– unul dintre cele mai importante obiective al politicii de mediu UE este evitarea, minimizarea producerii deseurilor si reciclarea materialelor secundare
– fibrele ajunse in ultimul stagiu de reciclare, deci care nu mai pot fi reciclate, sunt folosite pentru produse ce nu se mai pot recupera (hartie igienica, stergare)
– mijloc de educare a populatiei si de strangere de fonduri pentru ONG-uri
– responsabilitatea sociala a companiilor si obligatiile Romaniei fata de UE pot constitui catalizatorul unei societati care segregheaza si sporeste cantitatile de materiale reciclate
– existenta Planului National de Gestionare a Deseurilor si a Planurilor Regionale
– exprima interesul general al UE
– cresterea gradului de constientizare la nivelul factorilor de decizie in vederea aplicarii politicilor si a planurilor de actiune pentru protectia mediului.
PUNCTE SLABE:
– nu se poate recicla la nesfarsit deoarece fibrele de celuloza se rup in procesul repetat de preparare a pulpei
– mentalitatea, desconsiderarea gunoiului si debarasarea de responsabilitate a consumatorului si producatorului
– birocratia obtinerii finantarilor si subventiilor din banii UE sau de la stat
– insuficienta sau inexistenta cointeresarii asociatiilor de locatari/proprietari, a gospodariilor sau a agentilor economici in segregarea deseurilor
– insuficienta sau inexistenta penalizarii consumatorilor si producatorilor de deseuri
– reciclarea 100% este imposibila fiind nevoie de fibre vir gine in prepararea pulpei (datorita scurtarii lungimii fibrelor cu fiecare ciclu de revalorificare), instaurandu-se astfel competitivitatea cu celuloza virgina – proportie ridicata a cantitatii de deseuri care se produce si se depoziteaza; nivel redus al colectarii selective a deseurilor; insuficienta dezvoltare a pietei de reciclare si valorificare a deseurilor
– materialele segregate ce urmeaza a fi reciclate trebuie tinute curate
– diferenta dintre supra-stoc si sub-stoc de materie reciclabila poate fi foarte redusa
– indepartarea ecologica a deseurilor poate fi obtinuta numai respectand toate componentele sistemului unitar: prevenire, colectare, valorificare, reducerea toxicitatii deseurilor si a poluarii induse de aceasta, tratare, depozitare ecolo gica/incinerare cu congenerare
– masurile de valorificare a deseurilor sunt cel mai bine aplicate acolo unde masurile de evitare a formarii nu pot fi folo site din punct de ecologic si economic.
OPORTUNITATI
– redefinirea procesului de reciclare pentru indepartarea piedicilor din piata
– existenta localitatilor-pionier in Romania, cu proiecte europene de management al deseurilor
– surse de finantare: POS de Mediu, fondul de mediu "Al VI-lea Program de Actiune pentru Mediu 2001 – 2010)" are ca obiectiv minimizarea cantitatilor de deseuri ce se depoziteaza definitiv: reducerea cantitatii de deseuri cu 20% pana in 2010, reducerea cantitatii de deseuri cu 50% pana in 2050
– analiza locala a fluxurilor de materiale este facila, observandu-se originea, caile de productie si consumul hartiei intr-un anumit interval de timp
– deseurile din hartie si carton constituie o componenta foarte raspandita din deseurile municipale
– prin optiunile de actiune continute in Agenda 21 se tinde spre garantarea unei colectari care protejeaza sanatatea oamenilor si a mediului, precum si racordarea tuturor cetatenilor la sistemul de salubrizare a localitatilor
– punctele de colectare selectiva pentru populatie sunt plasate numai in zone-pilot
– toate fabricile de hartie din tara folosesc deseuri de hartie si carton
– existenta initiativelor si campaniilor ONG de educatie si practica ecologica ce suplinesc actiunile firmelor de salubritate sau ale autoritatilor locale gen "Copacul de Hartie"
– abordarea privind ciclul de viata al produsului in contextul managementului integrat al deseurilor
– dezvoltarea unei piete viabile de reciclare a deseurilor
– riscurile si beneficiile pe termen lung, in mod special in privinta monitorizarii depozitelor, sunt obiectul unor programe de cercetare de amploare ale UE
– UE are in vedere promovarea si sustinerea legislativa a acestor tehnologii
– comertul cu emisii de CO2 si penalizarile existente de 40-100 €/t CO2 emisa
– Proiectele JI si Clean Development Mechanism
– Protocolul Kyoto si tintele de emisii pentru statele care l-au ratificat (anexa 1) perioada 2008-2012
– procesele de extractie/procesare a combustibililor fosili sunt energofage, iar stocarea CO2 ar contrabalansa atat ecologic, cat si economic acest efect
– revitalizarea zonelor mono-industriale din domeniul extractiilor fosile (platformele de extractie) sau al productiei de energie (platformele termocentralelor)
– existenta legislatiei si reglementarilor privind mineritul, schimbarile cliamatice, extractiile, controlul poluarii, managementul deseurilor, drepturile de proprietate subterane
– consultarile privind cadrul legislativ au inceput din 2006
AMENINTARI
– punctele de colectare selectiva pentru populatie – care constituie cel mai mare consumator – sunt plasate numai in zone-pilot
– populatia, actorii principali interesati trebuie sa participe la toate etapele de elaborare a strategiilor/punctelor de colectare/beneficiilor reciclarii pentru a lua cunostinta de continutul lor, a le imbunatati si a se adapta din timp cerintelor care urmeaza a fi introduse
– mentalitate si indiferenta, Romania functionand dupa principiul "carrot and stick"
– existenta unui numar redus de centre functionale de colectare a materialor reciclabile despre care "lumea sa stie"
– necesitatea coordonarii colectarii si a consumului
– introducerea pe piata a hartiei/ ambalajelor laminate sau lipite cu clei (cartile si revistele) implica costuri sporite de separare a materialelor
– capacitate scazuta a beneficiarilor finali/autoritatilor locale de a elabora propuneri de proiecte
– politizarea deciziilor
