Gunoi avem si suntem o natie de oameni care stie sa se debaraseze de gunoi doar pana la pubela. In mod ironic pentru specia umana, cantitatile enorme de gunoi pe care le producem (335-570 kg/capita, pentru cetatenii UE, 15 sau 600 kg/capita pentru majoritatea oraselor mari din UE) nu cotribuie numai la aspectul dezolant al ariilor locuite sau la poluarea cu nox, sox, dixine si particule fine, contaminarea apelor, epuizarea resurselor, dar si la emisii de gaze cu efect de sera – co2.
Text de Alex Bara
Conform ultimelor studii ale UE (Asociatia Oraselor si Regiunilor pentru Reciclare si Management Sustenabil al Resurselor; Seminarul "Don’t Waste Your Climate" – Bruxelles, Parlamentul European, noiembrie 2007 etc.), potentialul de reducere a emisiilor de CO2 pe an prin masuri municipale obligatorii de reciclare in UE este de 144 de milioane de tone CO2 pe an. Acest studiu a tinut cont de datele Eurostat pana in anul 2005 si a presupus ca ratele de incinerare vor ramane constante. De altfel, Parlamentul European a solicitat astfel
de masuri obligatorii pentru municipalitati privind deseurile inca de la emiterea Directivei-Cadru privind Deseurile.
In medie, municipalitatile din UE recicleaza aproximativ 37% deseuri solide care previn 160 de milioane de tone de CO2 emise anual. In prezent, tinta minima a municipalitatilor este de 50% pana in anul 2020. Daca aceasta tinta minima ar fi realizata, s-ar putea preveni suplimentar emisia altor 88 de milioane de tone anual. Olanda, fata morgana in domeniu, a reusit deja un procent impresionant de 65%. Retorica tuturor statelor membre aspirand la aceasta tinta ar conduce la preve nirea suplimentara a altor 144 de milioane de tone pe an pana in 2020.
In 1993, Al V-lea Program de Actiuni Privind Mediul stabilea o tinta de deseuri generate la nivel municipal de 300 kg/capita pana in 2000. Desi aceasta tinta a fost depasita, ea nu a fost imbunatatita prin al VI-Lea Program de Actiuni Privind Mediul. In realitate, in unele state membre se anticipeaza cresteri intre 30% si 50% ale deseurilor generate la nivel municipal.
Principalele modalitati prin care ne debarasam de deseuri sunt: groapa de gunoi (ecologic sau nu), incinerare, compost, tratare bilogica/ chimica si reciclare. Drept urmare, pentru ca potentiala noua Directiva Cadru privind De seurile fie pusa in practica trebuie avute in vedere cele patru directii fundamentale: prevenire, reutilizare, reciclare si recuperare energetica. Acestea deriva din Directiva Cadru a UE din 1975/principiile 2006/12/EC modificate: (L/27/20007). In cazul Romaniei, se rezuma 18 obiective principale privind deseurile municipale (Planul si Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor, Planul Regional si Local) si cele aproximativ 50 sub-obiective conexe.
Prevenirea/reducerea la sursa
– O serie de actiuni preventive implementate constiincios la o masa teoretica de 600 kg/capita/an pot conduce la o masa teoretica de reducere a aproximativ 100 kg/capita/an si traducandu-se mai departe in 160 kg CO2 prevenit/capita/an.
– Aplicarea principiilor BREF pentru industrie, promovarea practicilor nongeneratoare de deseuri de catre consumatori (televizoare vs monitoare cu cristale lichide sau plasma, internet vs presa scrisa)
– Optimizarea colectarii si a rutei (vehicule, pubele, tarife, frecventa de colectare, puncte de colectare separata)
– Se pot baza pe campanii de constientizare, educatie, comportamentul consumatorului si, in ultima instanta, pe penalitati.
Reutilizarea/mbunatatirea calitatii (ciclului de viata)/reciclarea
– Permite reducerea folosirii materiilor prime
– Utilizarea compostului previne emisiile legate de utilizarea ingrasamintelor chimice (ex.: compostul cu viermi in Portugalia are un cost de tratare de 28 euro/t, cost investitii 100 euro/t; extinderea "vietii" gropilor de gunoi ecologice cu 500%)
Tintele pentru reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile eliminate prin depozitare sunt Austria, Danemarca, Olanda, Suedia -65%, tinta 2016 (la fel si Romania); Franta, Germania -50%, tinta 2009, (2013 pentru Romania); Finlanda, Marea Britanie -25%, tinta 2006 (2009 pentru Romania)
– Promovarea colectarii separate a deseurilor ar trebui sa includa stimulente financiare – garantii, subventii, taxe speciale ca de exemplu cele pentru DEEE, taxe de depozitare
– Comportamentul consumatorului este determinat de campaniile de constientizare, educatie si penalitati
– Pentru unele materiale fara stimulente specifice/instaurare de taxe, reciclarea compenseaza doar o parte din costurile procesului (transport, colectare, sortare, calitate)
Recuperare energetica
– Perite reducerea folosirii combustibililor fosili in sistemul energetic
– Nu trebuie sa obstructioneze sistemele de reciclare functionale
– Comportamentul consumatorului este determinat de campaniile de constientizare, educatie si taxele de depozitare la groapa de gunoi
– Pentru incinerare namolului provenit din epurarea apelor uzate municipale e nevoie de 30-40% investitii suplimentare, iar fabricile de ciment sunt reticente in folosirea acestuia datorita con ti nutului ridicat de clor.
Dezideratul revizuirii directive cadru privind deseurile este o mare oportunitate de a transforma UE intr-o societatea reciclatoare, determinante fiind emisiile de CO2 generate de deseuri, gandirea si respectarea ciclului de viata al deseurilor, tinte de reciclare, definitia comuna a produselor secundare si decuplarea de desurile reale, criteriile care defi nesc sfarsitul vietii deseurilor (marca CE), implementarea le gislatiei existente, politica deseurilor inerte. Fara tinte ambitioase sustinute de legislatie cadru puternica, viitoarea politica UE ar fi doar o dezamagire ecologica.
Nivelurile ce se pot stabili precum si directiile fundamentale de actiune au sens doar daca este un beneficiu net din punct de vedere ecologic si sunt economic si tehnologic posibile. Deci, in mod cert, incurajarea este necesara prin granturi, tarife si imprumuturi cu dobanzi mici/sanctionarea nediscriminatorie prin amenzi si penalizari pentru neconformare.
