Interviu de Oana Neneciu
Giorgio Ficcarelli, seful sectiei pentru coordonarea operatiunilor din cadrul reprezentantei Comisiei Europene in Romania, crede ca guvernul tarii noastre trebuie sa gaseasca rapid solutii pentru a impulsiona sectorul privat sa investeasca in noile tehnologii verzi. Marele avantaj in acest sens este ca Romania "poate conta pe un suport substantial din partea UE si pe existenta unui program de peste 30 de miliarde de euro pentru urmatorii 7 ani". Companiile romanesti acceseaza fonduri, insa problemele apar la implementarea si dispersarea banilor alocati. Birocratia "bizantina", dar si lipsa infrastructurii in ce priveste transportul, aprovizionarea cu apa si tehnologiile de mediu sunt, la randu-le, mari piedici in calea dezvoltarii.
Care este, in prezent, rolul dumneavoastra in Romania?
Romania se afla acum in perioada importanta de tranzitie, pentru ca a devenit membra a Uniunii Europene de mai bine de un an, iar noi ne numim echipa de tranzitie. Suntem inca aici pentru o perioada limitata de timp spre a ajuta autoritatile romane sa implementeze toate proiectele pe care le finantam cu fonduri si programe preaderare si sa incepem cu strategiile postaderare si fonduri postaderare, in principal fonduri structurale si de dezvoltare rurala, dar si facilitati de tranzitie. Cu ajutorul acestora, Romania se va putea dezvolta in acelasi fel in care au facut-o celelalte state membre, cu prioritati diferite, dar cu perspectiva similara.
Ne mai aflam aici pentru o perioada pentru a monitoriza acest proces de tranzitie, incercam sa dam o mana de ajutor si sa vedem cum merg lucrurile. In prezent, totul a fost descentralizat catre autoritatile romane, asa ca programele nu vor mai trece pe aici, acum doar le monitorizam. Suntem inca disponibili pentru a da sfaturi si suntem in cooperare cu Ministerul Finantelor si alte ministere care se ocupa de programe. Acesta este rolul nostru in prezent. El se va sfarsi la mijlocul verii, la sfarsitul lunii iulie, dupa aceea Romania va fi pe cont propriu.
Cum apreciati performantele Romaniei in ceea ce priveste accesarea fondurilor europene si absorbirea lor? Cum s-a comportat Romania in comparatie cu celelalte tari nou intrate in Uniune?
In ceea ce priveste absorbirea fondurilor, cred ca Romania nu s-a comportat mai rau decat alte tari noi membre UE. In ceea ce priveste angajamentul, Romania nu a pierdut multe fonduri, a fost capabila sa contracteze in medie 90%-95% din fonduri, iar aceasta este o realizare, o indeplinire rezonabila a indatoririlor. Problemele au aparut dupa contractarea fon-durilor, implementarea, dispersarea banilor alocati, pentru ca exista presiune in acest moment pentru oferte de proiecte in sectorul public si in cel privat, dar cererea de munca sau posibilitat ile nu sunt prea mari. In prezent nu exista forta de munca la anumite niveluri si nu numai la nivelul de muncitori necalificati, unde e o mare cerere, dar si in sectoarele specializate, unde oportunitatile sunt foarte mari.
Marea problema in Romania este ca acolo unde exista mai multe probleme in absorbirea fondurilor, acolo exista, de fapt, si nevoia cea mai mare de bani, dar din cauza ca sectorul respectiv nu este bine organizat nu poate absorbi fonduri. Aceas ta este problema-cheie, pentru ca daca pui bani numai acolo unde ai o rata mare de absorbtie risti sa nu rezolvi adevarata problema. Este deci o munca foarte complexa sa poti sa im pingi sectoarele care au cea mai mare nevoie sa fie mai performante. Dar, pe de alta parte, trebuie sa utilizezi fondurile pentru ca, daca nu, va fi o ocazie pierduta pentru tara. Este o balanta destul de dificil de pastrat, sunt necesare implicarea, constiinta publica. Bineinteles ca cea mai simpla solutie este sa acorzi banii acolo unde se face ceva cu ei, dar nu este mereu cea mai buna, in sensul ca poti absorbi tot, insa pe proiecte care nu au
neaparat un impact bun in economie, care nu inseamna asa de mult. Asa ca, da, poti injecta bani in sistem, dar sa nu rezolvi problemele cu care se confrunta. De multe ori este mai bine sa folosesti poate mai putini bani, insa in sectoarele-cheie si in proiectele-cheie care vor deschide usile pentru dezvoltare, aceasta este solutia. Pe scena politica exista tendinta sa se dea atentie numai factorului de absorbtie, si nu impactului pe care aceste proiecte il au. Eu cred ca Romania acum ar trebui sa acorde mai multa atentie impactului.
Pe langa lipsa fortei de lucru, care sunt cele mai mari probleme cu care se confrunta tara noastra in prezent?
Birocratia este, cu siguranta, o problema. Multe tari bizantine si mediteraneene au tendinta sa maximizeze birocratia si mai sunt multe lucruri de facut pentru facilitarea investitiilor mediului de afaceri. Pe de alta parte, o mare problema este lipsa infrastructurii in ceea ce priveste transportul, aprovizionarea cu apa si tehnologiile de mediu. In ceea ce priveste eliminarea deseurilor si furnizarea de apa potabila, aceste sectoareau nevoie de investitii uriase in urmatorii zece ani, iar fondurile europene vor putea sa acopere doar o parte din necesar. Asa ca aceasta este marea provocare. Pentru a putea sa stranga restul de bani, Romania trebuie sa continue procesul economic pozitiv pentru a putea combina fondurile private cu fondurile publice.
In ce directii trebuie sa se dezvolte sectorul de mediu?
Eu cred ca in sectorul de mediu este mult spatiu pentru dezvoltare nu numai din cauza nevoilor, dar si in sensul pozitiv, multe tehnologii de mediu pot fi dezvoltate aici. Acesta este un sector nou pentru Romania, iar acest lucru ar putea avea un impact interesant. Romania are, pe de-o parte, zone unde contaminarea si poluarea sunt foarte dense din cauza tehnologiilor grele, a minelor, a industriei metalelor
si industriei chimice, care au functionat fara masuri de protectie in regimul comunist, iar, pe de alta parte, este inca o tara cu multe zone naturale. Astfel, trebuie sa aiba grija sa nu distruga ce este inca natural si sa mentina disponibile aceste zone pentru ca ele reprezinta o mostenire pentru intreaga Europa. Totodata, este nevoie de investitii substantiale pentru recuperarea acelor zone care au fost afectate de poluare. UE pune la dispozitie nisteinstrumente in acest sens, darnu trebuie sa va bazati doar pe fondurile UE, trebuie facute multe lucruri pentru ca Romania sa-si indeplineasca promisiunile facute Uniunii de a rezolva toate aceste probleme pana in 2020.
Vorbiti-ne despre proiectele de mediu dezvoltate cu fonduri europene pana in prezent. Ce a mers bine, ce a mers rau?
Am avut trei proiecte mari – PHARE, ISPA si SAPARD – si toate trei au o componenta de mediu. PHARE – in principal in ceea ce priveste asistenta si consolidarea infrastructurii Ministerului Mediului si infrastructura agentiilor nationale si regionale de mediu care sunt acum active in toate zonele, plus echipamente pentru laboratoare. ISPA s-a concentrat mai mult pe finantarea investitiilor in sectorul apei si deseurilor solide. Cred ca cele mai mari investitii trebuie facute in sectorul apei, dar sunt importante si cele pentru deseuri. Aceste programe vor continua prin fondurile structurale si de coeziune. Prin SAPARD, pentru dezvoltare rurala am finantat o multitudine de proiecte de canalizare si tratare a apei in sate, si acestea vor fi continuate prin programul de dezvoltare rurala. In concluzie vor fi destule instrumente care se pun in prezent in aplicare si vor fi mai multe proiecte dezvoltate in noul sistem.
Pe langa aceste proiecte as vrea sa evidentiez proiectul-pilot pe care l-am pus in practica: un sistem pentru proiecte de co lectare a deseurilor in diferite regiuni prin fonduri acordate si sectorului public, si celui privat. Toate autoritatile locale au vrut sa faca parte din acest proiect care vizeaza colectarea, se pararea si tratarea pasul 1. Acesta a constituit marele succes al anului trecut. Am reusit sa alocam de trei ori suma initial buge tata pentru proiect, dar am avut noroc pentru ca alte proiecte nu s-au concretizat, ca acelea din domeniul constructiilor. Astfel, aceasta schema, pentru ca am primit foarte multe proiecte si am reusit sa le finantam pe toate cu fondurile ramase, constituie un succes.
Este vorba despre investitii de aproximativ 30 de milioane de euro pentru aproape 100 de proiecte in toate cele opt regiuni ale tarii.
In ce masura s-a implicat sectorul privat in dezvoltarea acestor proiecte?
Intr-adevar, o parte a acestui program a fost destinata sectorului privat. Unele companii au vrut sa dezvolte tehnologii, totusi a avut mai
putin succes, nu au fost atat de multe proiecte. Companiile, in concluzie, trebuie incurajate pentru ca cred ca aceasta este o zona unde si pentru sectorul privat exis ta multe posibilitati, dar faptul ca raspunsurile nu au fost prea multe, fata de cele ale sectorului public, este evident. Aceasta inseamna, si cred ca pentru Romania este o mare problema, ca mediul de afaceri trebuie sa fie mult mai activ, sa vada ce se intampla si sa faca un profit din asta, sa propuna solutii pentru regiuni, pentru ca in jurul Bucurestiului exista destula activitate si ar trebui sa se concentreze spre alte regiuni ale tarii, unde lucrurile abia incep sa se dezvolte.
Care sunt prioritatile pentru Programul Operational Sectorial care incepe in acest an?
Acum vom avea o competitie pentru finantarea atat in sectorul public, cat si in cel privat a proiectelor pentru energiile alternative, cum sunt cea solara, cea eoliana sau cea pe biocombustibili.
Avem doua linii de finantare ale acestor proiecte, prin fonduri de dezvoltare rurala si prin competitie. Daca adunam su mele, acestea vor ajunge, in 7 ani, la aproximativ 150 de milioane de euro pentru ambele, dar, in principal, pentrusectorul pri vat. Am inceput si proiecte pentru tratarea apei, avem unul inclusiv in Bucuresti, cel mai mare de fapt, in jur de 60 de milioane de euro, si am facut apoi proiecte pentru sisteme integrate de apa, tratare si distributie prin proiectul Samti, care se va dezvolta prin fondurile structurale. Ideea este sa aducem companiile din diferite comune si sa constituim o companie regionala de apa pentru fiecare dintre cele opt regiuni care vor avea o mai buna eficienta economica pentru ca, in timp, sa se poata autofinanta pentru tratarea apei folosite. Acesta este un proces destul de complicat, care trebuie facut si va fi unul dintre marile puncte de interes al Programului Operational Sec torial care incepe acum.
Cum se va implica, de acum inainte, Uniunea Europeana in monitorizarea proiectelor?
Va fi desemnat un monitor de la Bruxelles si unul din partea guvernului. Dar este diferit decat pana acum cu PHARE, cand verificam fiecare stadiu al procesului. Responsabilitatea va reveni guvernului, iar Comisia va monitoriza, dar prin verificari aleatorii, la jumatatea perioa dei va exista posibilitatea restabilirii prioritatilor, de
pinde de ce zone au succes, ce sectoare absorb mai bine fondurile.
