Text de Corneliu Belciug
Toata viata mea am trait la bloc. Am avut aceleasi probleme pe care le-au avut toti romanii: iarna frig, vara cald, "iar am ramas fara butelie". Primii mei ani de bloc i-am petrecut in Dorohoi, Intr-un frumos cartier-dormitor de provincie. Doua lucruri mi-au marcat copilaria: apa calda care venea o data la doua saptamani si coloniile de tantari din vesnic inundatul subsol de bloc. Apa calda era o adevarata comoara, un bun pe care Invatai sa-l folosesti cat mai eficient. Imi aduc aminte ca mama Incalzea apa In masina de spalat Albalux ca sa ne poata
face baie. Imi mai aduc aminte ca vecinii de la etaj, noi locuind la parter, ne rugau sa nu dam drumul cu presiune la apa pentru ca nu mai ajungea la 3 sau la 4. Mi-au ramas In cap lucrurile astea, mi-a ramas In cap tot ce Imi spuneau parintii: "Nu lasa apa calda sa curga!". As putea spune ca eu fac parte din generatia "Nu irosi apa calda".
Bunicul meu a fost prizonier de razboi In Germania. Inainte de a fi luat prizonier ascunsese In podul casei pe care o apara impreuna cu alti soldati romani, dupa o grinda, o cutie cu branza cu smantana. A
fost capturat de trupele naziste fara a mai apuca sa-si ia gamela. Tot drumul pana in lagarul german, perioada de prizonierat si drumul inapoi spre casa, imi povestea bunicul, s-a gandit la branza cu smantana lasata dupa grinda. De cate ori mancam la bunici, el imi spunea: "Nu lasa mancare In farfurie ca nu se stie cand te mai asezi la masa". Cred ca el facea parte din generatia "Mananca acum, cat mai ai ce". Eu am fost marcat de economiile si constrangerile regimului comunist, el – de ororile razboiului. Generatia de azi ar putea fi marcata de ceva? La prima vedere ai putea spune ca nu. Si asta pentru ca, nu-i asa, capitalismul nu ofera constrangeri, ci oportunitati. E un sistem in care poti lua orice, oricand, oricat, cu conditia sa ai si bani.
Vorbim in numarul acesta de revista despre criza mondiala de apa. Exista asa ceva? Se pare ca da. Eu as fi tentat sa cred ca exista o criza mondiala a apei calde, bunicul meu ar spune, mai degraba, ca exista o criza a hranei. Dar cine ar spune azi ca exista o criza a apei potabile? Din lumea a treia ar spune asta cam un miliard de oameni. Un miliard de oameni care nu au acces la apa. Din lumea civilizata – generatia urmatoare. Generat ia care va veni dupa noi si care va povesti cum, In urma cu o jumatate de secol, o societate capitalista, de consum, a irosit, secat, poluat cea mai mare parte din rezerva de apa dulce a omenirii. Cu siguranta ca atunci vor exista si parinti care vor spune "Nu lasa apa sa curga". Cititi cover-story-ul lunii septembrie.
