Gazeta de Sud: Hanul Doctorului, operat pe viu

Parcul Hanul Doctorului isi da duhul. Cele 14 hectare de spatiu verde se pregatesc sa-si ia zborul catre mai multi mostenitori reprezentati de o anume Marilena Ingeaua, desi legea interzice retrocedarea parcurilor. Intreaga smecherie a fost pusa la cale cu ajutorul unui expert pe care l-a lovit subit orbul gainilor, acesta desfiintand parcul din pix.

Batalia pe Hanul Doctorului se duce de ani buni. Pozitionat strategic, de o parte a drumului catre Bucuresti, langa aeroport si Parcul Industrial Craiova, Hanul a inflacarat mintile avide de zecile de milioane de euro care ar putea fi obtinute prin transformarea spatiilor verzi in proiecte imobiliare. Cele 14 hectare sunt printre putinele redute verzi pe care le mai are orasul. In rest, s-a retrocedat tot, in functie de interese, apoi s-a ras tot, fara discernamant. Cum pamanturile de impartit s-au imputinat o data cu trecerea timpului, Hanul Doctorului s-a transformat intr-o mina de aur.

Pe ea o cheama Marilena Ingeaua. A fost o femeie norocoasa, nascandu-se intr-o familie care a avut pamanturi cat vezi cu ochii. Ingeaua impreuna cu ceilalti urmasi au depus cereri de retrocedare pentru 45 de hectare de teren, printre care si Hanul Doctorului, inca de la aparitia Legii nr. 18/1991. A primit cam un hectar si jumatate, dar, normal, nu a fost multumita. Primaria a refuzat in mod sistematic sa-i retrocedeze parcul Hanul Doctorului, asa ca a inceput seria proceselor. Potrivit documentelor, Ingeaua avea dreptul sa primeasca toate cele 45 de hectare de teren, dar criza de pamant a Primariei Craiova si aparitia unui act normativ care completa o lege de retrocedare in natura au impiedicat-o sa intre in posesia terenului. E pe cale sa o faca insa cu ajutorul justitiei si al unui expert, Sergiu Spanescu, mare „specialist” in parcuri. Initial, Ingeaua a dat in judecata Primaria Craiova sa o puna in posesie cu cele 45 de hectare, printre care si Hanul, dar a pierdut. Aceasta a primit insa un ajutor nesperat din partea Comisiei Locale de Aplicare a Legii nr. 247 a primariei, al carei membru a fost si ea. In timp ce juristii se luptau sa pastreze spatiul verde in proprietatea publica a orasului, Comisia Locala a validat dreptul de proprietate si retrocedarea in natura a terenului catre Ingeaua, desi putea sa o treaca la despagubiri. Schimbarea de macaz i-a surprins si pe juristi, care la vremea respectiva au declarat ca nu inteleg ce se intampla.

Unde-i lege, e tocmeala

Dosarul de retrocedare a ajuns apoi la prefectura, la Comisia Judeteana, care a ridicat initial din sprancene. Si asta pe buna dreptate, pentru ca o lege intrata in vigoare in martie 2007 interzicea retrocedarea parcurilor. „Terenurile pe care sunt amplasate retele stradale si parcuri publice, terenurile pentru rezervatii naturale si parcuri nationale (…) nu pot fi dezafectate din domeniul public decat in cazuri de exceptie pentru lucrari de interes national”, se arata in Legea nr. 47/2007 de modificare a Legii nr. 18/1991. De prisos sa mentionam ca primaria stia de existenta acestui document emis de Parlamentul Romaniei. Dupa ce au primit dosarul de retrocedare de la primarie, membrii comisiei judetene s-au scarpinat in cap si au vrut sa afle care este parerea Autoritatii Nationale de Restituire a Proprietatilor. Intrebarea care ii framanta pe toti era daca legea se aplica retroactiv sau doar din momentul publicarii ei in Monitorul Oficial. Raspunsul Autoritatii a venit prompt. „Prin textul de lege (…) se interzice dezafectarea din domeniul public a terenurilor precizate de legiuitor pentru alte situatii decat lucrarile de interes national. Credem ca modificarea adusa textului de lege este de imediata aplicare, astfel incat, in situatia in care vechile amplasamente revendicate de fostii proprietari fac parte din categoriile de terenuri care nu pot fi dezafectate, iar dreptul de proprietate al acestora nu a fost validat de comisiile judetene, trebuie avute in vedere dispozitiile art. 10 din HG nr. 890/2005”, preciza ANRP. Potrivit articolului de lege invocat, in situatiile in care restituirea pe vechiul amplasament nu mai este posibila, fostului proprietar i se va oferi alt amplasament. Cum Comisia Judeteana nu ii validase Marilenei Ingeaua dreptul de proprietate, Primaria Craiova trebuia sa caute alt teren pentru a o pune in posesie pe Marilena Ingeaua sau sa-i propuna acordarea de despagubiri. In timp ce dosarul de retrocedare se plimba pe traseul primarie – prefectura, procesul isi vedea mai departe de cursul lui. Desi pierduse proces dupa proces, Ingeaua a obtinut in cele din urma din partea Inaltei Curti de Casatie si Justitie casarea ultimei sentinte nefavorabile si rejudecarea procesului de la Curtea de Apel Craiova. Despre aceste procese, Primaria Craiova nu a suflat o vorba prefecturii. De aici a inceput balamucul.

Expertul lu’ peste rade parcul

Vazand ca au pierdut procesele anterioare, Ingeaua&comp. au schimbat placa si au cerut un lucru cu totul inedit, si anume declararea ca nelegala a Hotararii de Guvern (HG) 965/2002 prin care a fost atestat domeniul public al Craiovei si al judetului. In HG-ul cu pricina, la pozitia 4794, Hanul Doctorului figureaza ca parc, iar la pozitia 4783 figureaza Hanul Doctorului – lac de acumulare. Cele doua pozitii au fost aprobate de Consiliul Local Craiova prin Hotararea nr. 147/1999. Cu alte cuvinte, daca reusea sa desfiinteze cele doua pozitii din HG, hanul nu mai era parc, deci putea fi retrocedat. Ca in orice proces, judecatorul de la Curtea de Apel a cerut realizarea unei expertize la fata locului. Ghinionul primariei si al craiovenilor s-a numit Sergiu Spanescu, expert tehnic, devenit celebru dupa ce era sa lase Universitatea din Craiova fara mai multe hectare de teren de la Statiunea Didactica Banu Maracine. Expertul s-a deplasat pe teren, apoi s-a uitat in documentele primariei si a tras concluzia. Cele 14 hectare de teren nu sunt parc pentru ca nu sunt amenajate corespunzator. Spanescu s-a pus astfel de-a curmezisul hotararii de guvern si a hotararii de consiliu local, desfiintand practic din pix un parc intreg, numai bun de retrocedat. „Pe terenurile aferente pozitiilor 4794 si 4783 (parcul si lacul -n.r.) nu exista nici o amenajare care sa ii confere afectatiunea de parc public (…) „In anexa 2 a HG nr. 965/2002 coloana „elemente de identificare” este mentionata suprafata de 14 hectare, dar in aceeasi coloana nu sunt mentionate amenajari. Nu este mentionata suprafata construita, desfasurata, utila, regim de inaltime (…)”, scrie Spanescu in suplimentul raportului de expertiza tehnica.

Hotarare de guvern, declarata nelegala

Instanta a luat de bun raportul expertului si a declarat nelegala includerea Hanului Doctorului pe lista cu parcuri publice din Craiova. „Instanta apreciaza ca introducerea terenului solicitat a fi restituit de catre reclamanti la pozitia 4794, anexa 2 din HG nr. 965/2002, este nelegala”, spune judecatoarea Gabriela Carneluti. Motivatia magistratului este insa neconforma cu realitatea. Acesta invoca Legea nr. 213/1998, care reglementeaza proprietatea publica, spunand ca Hanul nu face parte din domeniul public, deoarece asa reiese din articolul 3, alineatul 4 al legii si punctul III din anexa la lege. Ce spun in realitate cele doua articole invocate? „Domeniul public al comunelor, al oraselor si al municipiilor este alcatuit din bunurile prevazute la pct. III din anexa si din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotarare a consiliului local, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national ori judetean”, scrie la articolul 3. Punctul 3 precizeaza, in schimb, ce inseamna domeniu public: „Pietele publice, comerciale, targurile, oboarele si parcurile publice, precum si zonele de agrement, lacurile si plajele care nu sunt declarate de interes public national sau judetean”. Chiar daca Spanescu a scos Hanul de pe lista parcurilor, acesta ramane totusi zona de agrement. Exemple elcvente sunt aleile ce strabat parcul, ca sa nu mai vorbim strandul care exista acolo de zeci de ani. Pentru judecator nu a contat nici unul dintre aceste lucruri. Magistratul a judecat cu masura diferita atunci cand a venit vorba despre lacul de acumulare. Carneluti a considerat ca doar acesta face parte din domeniul public, desi legea include in patrimoniul public si zonele de agrement. Curtea de Apel Craiova a declarat nelegala includerea suprafetei de 14 hectare ca parc in hotararea de guvern.

„Doamne fereste sa pierdem si parcul asta!”

Decizia magistratului i-a ingrijorat pe reprezentantii primariei „Hotararea de Guvern nr. 965/2002 a fost modificata recent si sunt sigur ca juristii primariei vor spune asta atunci cand vor face recurs. Acel parc nu poate fi retrocedat. Doamne fereste sa-l pierdem si pe asta, ca am pierdut destule”, a declarat Ovidiu Vanghelie, directorul executiv al Directiei Patrimoniu din cadrul municipalitatii. Si primarul s-a aratat ingrijorat de pierderea parcului. „Ar trebui sa se dea o mai mare atentie acestor retrocedari. Ar fi o crima sa distrugi spatiul verde”, a declarat Antonie Solomon. Surse din cadrul Directiei Juridice au declarat pentru GdS ca lupta nu s-a terminat. „Eu consider ca se mentine afectatiunea de parc, indiferent de decizia instantei. Aceasta nu este relevanta si oricum nu este definitiva. Tot domeniul public al Craiovei nu are detalii in documentatii pentru ca a fost foarte scurt timpul”, a declarat unul dintre juristi. Relevanta sau nu, hotararea Curtii de Apel i-ar putea lasa pe craioveni fara 14 hectare de spatiu verde. In plus, oricine inainteaza actiune in instanta poate desfiinta domeniul public atata timp cat acesta nu este clar definit prin date de identificare.

Pentru mai multe informatii viziteaza Gazeta de Sud

spot_img

Ultimele știri