Presedintele Traian Basescu a participat ieri, alaturi de peste 100 de oameni de afaceri austrieci si romani, la o croaziera pe Dunare, pornind de la Orsova spre Cazane, in cadrul unui program ce vizeaza oportunitatile de afaceri din zona fluviala a Romaniei si Bulgariei. Seful statului le-a vorbit potentialilor investitori despre oportunitatile pe care Dunarea le ofera, recunoscand insa ca zona aflata in administratia Romaniei si a vecinilor bulgari are nevoie de multe investitii pentru a deveni un coridor performant.
Potrivit presedintelui, cele 23 de porturi romanesti la Dunare si Marea Neagra au drept caracteristica nivelul tehnologic slab si necesita investitii mari pentru a deveni performante. Basescu a mentionat totusi ca ele beneficiaza de o infrastructura de calitate, dar si de cele doua canale care leaga Dunarea de portul Constanta si de Midia si care scurteaza distanta pana la porturile maritime. Alt avantaj al Dunarii il constituie, potrivit sefului statului, faptul ca fluviul permite navigarea barjelor cu incarcatura de pana la 18.000 de tone de marfa. „Dunarea devine un test pentru politicienii europeni, adica in ce masura facem ceea ce spunem cand ne referim la mediu. In baza unor decizii adoptate la nivelul Comisiei Europene, al Consiliului European, Dunarea poate fi o solutie de transport ecologic, care ar degreva foarte mult soselele si autostrazile europene”, a subliniat presedintele.
Traian Basescu a aratat ca Romania, Bulgaria, Serbia, Austria si Germania au in mana solutia de a transforma Dunarea intr-o varianta de transport prietenoasa cu mediul inconjurator. „Problema este doar daca avem vointa s-o facem. Si ca politician, si ca ministru al transporturilor, in cinci guverne ale Romaniei, trebuie sa spun ca am avut tot timpul sentimenul ca nu exista inca vointa politica sa unim Marea Neagra cu Marea Nordului, Constanta cu Rotterdam si Antwerp”, a precizat Basescu.
Seful statului le-a spus oamenilor de afaceri ca Dunarea este locul potrivit pentru investitii, indiferent ca este vorba despre zonele apartinand Romaniei, Serbiei sau Bulgariei, si ca sunt bineveniti pentru „orice tip de investitie prietenoasa cu mediul”, mai ales in conditiile in care fluviul nu a reusit pana acum sa fie si un coridor economic, nu doar de transport.
