Daca ar fi sa se faca un top al celor mai poluate judete din Romånia, Alba ar iesi cu siguranta printre primele cinci. Ramasitele toxice ale exploatarilor miniere din Apuseni, cativa poluatori importanti, dar si un megaproiect de extragere a aurului prin cianurare din cel mai mare zacamant al Europei reprezinta cateva dintre problemele de mediu care fac din judetul Alba un caz special pe harta ecologica a Romaniei. Zlatna, Rosia Montana, Baia de Aries, Rosia Poieni, dar si orasul Sebes sunt cåteva dintre cele mai poluate zone ale judetului. Masurile luate de autoritati sunt ca si inexistente.
Cel mai poluat oras ramane Zlatna. Desi Uzina „Ampelum” mai exista doar in amintirea celor care au lucrat in sectiile ei toxice, efectul zecilor de mii de tone de dioxid de sulf si pulberi, incarcate cu oxizi de metale grele: plumb, zinc, cupru, cadmiu aruncate in atmosfera in anii „intrecerii socialiste” se resimt inca. Spre exemplu, numai in anul 2003 au fost emise aproape 13.000 tone de dioxid de sulf. Potrivit autoritatilor de medi
u, cantitatea este mai mica decat in anii precedenti, pentru ca activitatea era cu mult diminuata. Totusi, desi „Ampelum” s-a inchis de cativa ani buni, Zlatna este considerata inca o zona cu risc major de imbolnavire.
La Baia de Aries, Rosia Montana si Rosia Poieni, exploatarile miniere inchise au lasat in urma boli profesionale in randul populatiei, mii de tone de steril, iazuri de decantare, ape acide si soluri distruse.
La Rosia Montana, interesul publicului este atras de proiectul de exploatare a aurului si argintului pe care incearca sa il dezvolte compania „Gabriel Resources” si de posibilele riscuri ale acestuia.
Activitatile miniere de pana acum au avut ca rezultat poluarea sistemului hidrografic cu metale grele, in concentratii cu mult peste limitele legale ale Romaniei. Un studiu vechi de doi ani arata ca apele care se scurg din galeriile fostei exploatari de stat si din cariere contin depasiri de peste 110 ori la cantitatea legala de zinc, de peste 64 ori la fier si de peste 3,4 ori la arsen. Efectele asupra oamenilor sunt directe: boli intestinale, renale, respiratorii si cardiace.
Compania promite ca va rezolva toate aceste probleme legate de poluarea istorica existenta, dar pe de alta parte propune constructia celei mai mari exploatari miniere din Europa bazata pe cianuri, care se va lasa cu defrisari, folosirea de explozibil, mutarea unor munti si, in consecinta, schimbarea radicala a mediului. Deocamdata proiectul este adormit de o decizie a instantei legata de valabilitatea certificatului de urbanism.
Sebesul, unul dintre orasele mici ale Transilvaniei, poate oricand rivaliza cu marile capitale ale Europei in ceea ce priveste emisiile de CO2. Potrivit unor masuratori ale Politiei Rutiere din Alba, pe strada principala a orasului trec zilnic 44.000 de masini, adica tot traficul din sudul si estul tarii spre granita de vest. Locuitorii zonei centrale a orasului nu pot lasa niciodata geamul deschis, iar casele si curtile le sunt prafuite din cauza traficului intens. In paralel, la disconfortul oamenilor contribuie din plin si „Kronospan”, cel mai mare producator de placi stratificate, care foloseste in procesul de productie formaldehida. Substanta este clasificata drept cancerigena de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii, dar nu si de catre autoritatile romanesti care au dat toate avizele pentru constructia primei fabrici de formaldehida. Pentru a doua fabrica, sefii de la „Kronospan” nici macar nu s-au mai chinuit sa obtina documentele legale: au construit-o fara autorizatii.
Din cand in cand, Ministerul Mediului mai face masuratori, fara insa a descoperi vreo poluare in urma noxelor emise de la combinat. Si nici nu ar avea cum, pentru ca nu are aparatura suficient de performanta si se bazeaza pe datele puse la dispozitie de companie.
Pentru mai multe informatii viziteaza Gardianul de Transilvania
