Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) doreste sa construiasca o varianta ocolitoare a municipiului Cluj-Napoca prin partea de nord, dar cu sacrificiul defrisarii unei suprafete de cel putin opt hectare de padure. Implicatiile asupra mediului pe care le-ar putea avea construirea centurii de ocolire a Clujului s-au discutat intr-o dezbatere publica organizata de Agentia pentru Protectia Mediului Cluj, care a cerut firmei proiectante „DP Consult” sa realizeze un studiu pe aceasta tema.
Proiectul centurii de ocolire Cluj-Nord se afla doar in faza studiului de fezabilitate, iar sursa de finantare este inca necunoscuta. Soseaua va avea 32,4 km, va fi gata in trei ani, iar valoarea investitiei se ridica la suma de 457 milioane de euro. Aceasta urmeaza sa deserveasca dezvoltarea orasului pe o perioada de 10-20 de ani.
Directorul „DP Consult”, Viorel Babos, afirma ca centura va lega partea de est cu partea de vest a orasului. Scopul acestei centuri ocolitoare este de scoatere a traficului greu din oras, reducerea poluarii fonice si a gazelor de esapament, precum si reducerea timpilor de transport si a costurilor de operare. Soseaua va porni din partea de vest a localitatii Apahida, va trece pe deasupra cartierelor Lomb si Tineretului si se va opri in zona comunei Floresti, prin intersectarea cu autostrada urbana. Pentru traversarea Dealului Lomb va fi construit un tunel de circa 3 km.
Potrivit proiectelor „DP Consult”, urmeaza sa se construiasca o sosea cu doua benzi, dar CNADNR doreste sa achizitioneze terenul necesar pentru construirea in viitor a unui drum cu patru benzi. In prima varianta ar urma sa fie defrisate 8,1 hectare de padure, dar in cazul extinderii soselei la patru benzi vor fi sacrificate in total 12,9 hectare din fondul forestier.
Prezenta la dezbateri, Eliana Sevianu de la Eco Choice a marturisit ca in ceea ce priveste rezervatia de orbeti de la Apahida s-a ajuns la un consens, centura trecand pe la 200 m departare de rezervatie. „Am fost pusi in fata faptului implinit. Am aflat acum doua luni de construirea centurii. Ni s-a pus in vedere ca degeaba ne opunem, deoarece studiile sunt intr-un stadiu avansat si ca ar fi prea scump sa se faca alte studii”, a declarat Eliana Sevianu.
Directorul executiv al Clubului de Cicloturism Napoca (CCN), Radu Mititean, a depus la APM mai multe observatii si sugestii cu privire la impactul negativ a centurii de ocolire asupra mediului. Radu Mititean este de parere ca traversarea dinspre zona Floresti inspre comuna Baciu se poate face prin construirea unui tunel prin Dealul Melcului, varianta mai profitabila pentru mediu.
Prima neregula este ca impactul centurii ocolitoare asupra rezervatiei Fanetele Clujului nu este deloc pomenit in studiu, desi aria respectiva este protejata inca din 1932 si este singurul loc din Romania unde traieste vipera de faneata. O alta recomandare facuta de directorul CCN este reducerea impactului vizual al soselei prin renuntarea constructiei in rambleu, deasupra nivelului terenului.
„Este o tendinta generala sa se construiasca drumuri prin padure. Padurea este in proprietatea statului, deci statul nu mai trebuie sa plateasca. Daca exista o intentie oricat de vaga sa construiasca pe viitor patru benzi, trebuie sa se aiba in vedere impactul asupra mediului pe termen lung. Vin cu o bucata mica, sa nu apara probleme. Cateodata APM isi face treaba, altadata inchide ochii”, a declarat Radu Mititeanu pentru „Gardianul de Transilvania-Banat”.
Reprezentanta APM Cluj, Alexiana Codrea, a spus ca va exista o alta sedinta in care se va efectua o analiza tehnica si doar apoi se va decide asupra acordarii sau nu a autorizatiei de mediu. In evaluarea pe care o vor face oficialii APM se va lua in considerare doar suprafata de 8,1 hectare de padure.
