Privite inca precum niste „creaturi mitologice”, de parca nu ar fi desfasurat curse transatlantice in anii `30 ai secolului trecut, zeppelinele nu si-au spus inca ultimul cuvant in istoria aviatiei, ci ar putea reprezenta o alternativa ecologica la aeronavele traditionale. Evident, probabil ca un zeppelin nu va rivaliza cu „vedetele momentului”, Airbus A380 si Boeing 787 Dreamliner, insa un asemenea aparat de zbor ar putea sa sa fie preferat pentru anumite curse pur turistice, dar si de catre locuitorii din preajma marilor aeroporturi, exasperati de poluarea fonica. Spre deosebire de cele doua sau patru motoare ale unui avion clasic, care degaja multe tone de dioxid de carbon (gaz considerat vinovat pentru cresterea temperaturii atmosferice), un zeppelin nu are nevoie de forta motorului, pentru a se desprinde de la sol, asadar nu iroseste mult combustibil.
In conditiile in care costurile legate de combustibil ameninta cu falimentul zeci de operatori aerieni din UE, un zeppelin ar putea reprezenta solutia pentru reducerea acestor cheltuieli. Pe acest lucru mizeaza Fundatia Zeppelin din orasul german Friedrichshafen, care gestioneaza mostenirea contelui care a dat numele acestui aparat de zbor. Potrivit New York Times, fundatia a construit patru zeppeline in ultimii 11 ani, dintre care doua sunt operationale. Cu toate ca urmasii contelui traiesc de pe seama altor venituri, ei au reusit sa scoata ceva bani si din plimbarile cu zeppelinul de care au beneficiat pana acum 80.000 de turisti, mai cu seama din Germania si Japonia. Aparent, dat fiind faptul ca un zbor de jumatate de ora costa 300 USD, afacerea ar parea una profitabila, insa mai este mult pana acolo, pentru ca un zeppelin presupune si constructia infrastructurii necesare (hangare inalte de cel putin 35-40 metri).
Dezastrul zeppelinului Hindenburg, irepetabil?
Declinul zeppelinelor, care avea sa duca la iesirea lor din istoria aeronauticii, a inceput la 6 mai 1937, cand aparatul denumit Hindenburg a luat foc la aterizarea in statul american New Jersey. Atunci au murit 36 de oameni, dar dincolo de explicatiile tehnice care au stat la baza incidentului, cauza principala a dezastrului a fost de natura politica. Din pricina unui embargo al SUA fata de Germania nazista, heliul (gasit in cele mai mari cantitati de pe Terra pe teritoriul american) nu putea fi exportat.
Astfel, germanii erau nevoiti sa-si umfle zeppelinele cu hidrogen, tot un gaz mai usor decat aerul, dar extrem de inflamabil. Ridicandu-se la sol datorita masei reduse a heliului, nu a hidrogenului, un zeppelin din ziua de azi este mult mai sigur. Singurul inamic redutabil au ramas furtunile, dar materialele din care se construieste in ziua de azi nacela asigura securitatea pasagerilor, cum a dovedit un incident din septembrie 2007. Atunci, compania sud-africana De Beers folosea un zeppelin pentru a explora desertul namibian in cautare de diamante si aeronava a fost distrusa de o furtuna de nisip, insa echipajul a supravietuit.
Viata de dupa moarte a zeppelinelor
In ultimul deceniu, zeppelinele au devenit o imagine obisnuita pe cerul unor mari orase, mai ales cu prilejul unor festivaluri sau evenimente sportive, cand sunt folosite pentru a plasa reclame pe uriasa structura rigida care inmagazineaza heliul sau pentru a transmite imagini TV. O compania japoneza, Nippon Airship, a organizat zboruri de agrement in Geneva, Paris, Rotterdam, Munchen, Berlin, Stockholm, iar acum ofera acelasi serviciu la Tokyo. O firma gemana, Zeppelin Euro Tours, are un plan si mai ambitios. Compania vrea sa ofere sejururi de sapte zile „cu zepellinul deasupra Europei”, in aceleasi conditii de lux (dar si de pret) cu cele oferite de vasele de croaziera.
