Oceanele devin un loc tot mai putin suportabil din pricina zgomotelor pentru mamiferele care salasuiesc in ele, mai ales balenele si delfinii. Practic, vietatile marine resimt „poluarea fonica” si sunt la fel de stresate ca un locuitor din Manhattan.
Dar cauza principala nu o reprezinta numarul mai mare de nave care brazdeaza marile, ci faptul ca apa absoarbe tot mai mult dioxid de carbon si devine mai „acidulata”. Omenirea foloseste tot mai mult combustibilii fosili (titei si carbune), iar arderea acestora degajeaza dioxid de carbon, gaz care este absorbit in proportie de 40 la suta de Oceanul planetar. Or, apele impregnate cu dioxid de carbon sunt resimtite drept mai galagioase de catre mamiferele marine, a caror comunicare este perturbata.
Sunetele circula mai departe intr-un mediu acvatic acid, astfel ca balenele si delfinii nu mai reusesc sa aprecieze corect distantele, pentru a identifica bancurile de pesti sau pentru a-si transmite „mesaje”
de la un exemplar la altul.
