„Dunare este unul dintre fluviile cele mai bogate de pe pamant (…) Lunca Dunarii da o productie de peste care, in anii buni, se ridica la 35 de milioane de tone, inclusiv Delta”, spunea naturalistul Grigore Antipa.
Insa bogatia aceasta s-a pierdut in anii comunismului, cand cursul Dunarii a fost partial deviat prin constructia unor diguri imense. Scopul: crearea artificiala a terenurilor agricole. Dupa indiguire, echilibrul ecologic al zonei s-a stricat, multe specii de peste au disparut, iar satele riverane au inceput sa fie inundate mai des.
Renaturarea, intre studii si proiecte
De reconstructi Luncii si a Deltei se vorbeste de mai bine de zece ani. Atunci, proiecte serioase de renaturare nu au venit decat din partea ONG-urilor. Guvernantii vremii au promis ca renaturarea se va face, dar tot n-au facut-o.
Dupa marile inundatii din 2006, si-au amintit de reconstructie. S-au facut dezbateri publice pe aceasta tema, iar Ministerul Mediului a demarat proiecte si studii. Toate au dus spre urmatoarea concluzie: renaturarea este posibila, dar nu prin daramarea tuturor digurilor, ci prin inteparea acestora in anumite puncte, astfel incat sa recream o parte din zonele umede de altadata, mlastini si balti.
Cum se va face renaturarea, tehnic vorbind? Planul suna asa: in primul rand, satele expuse inundatiilor vor fi inconjurate de niste diguri inelare de aparare. Apoi, pe cursul apei, direct pe diguri, se vor crea un soi de „buzunare” pentru fluviu (poldere), ca niste ecluze care permit regularizarea apei, in functie de seceta sau de precipitatii abundente.
stfel, riscul de inundatii a satelor va deveni foarte mic. In al treilea rand, se va gasi o metoda (posibil brese in diguri) pentru crearea zonelor umede, pe terenurile pe care se face acum agricultura. Dar toate astea vor incepe sa se faca din 2008 incolo. Pana acum s-au facut numai studii, extrem de scumpe.
S-au scanat 1.200 kilometri de diguri si 430.000 hectare de teren
„Munca este enorma fiindca in Lunca trebuie avute in vedere 430.000 de hectare, 1.200 de kilometri de diguri si 53 de incinte indiguite. Zonele umede sunt foarte importante fiindca ele echilibreaza panza freatica si in plus sunt filtre naturale pentru nutrienti, oprind algele. Printre beneficiile renaturarii se numara si dezvoltarea turismului in zona. Nu Europa ne-a impus renaturarea; totusi Directiva Cadru Apa spune ca trebuie sa luam in considerare si posibilitatea ca, de-a lungul unui curs de apa, sa existe mai mult spatiu astfel incat pestii sa poata migra”, ne-a spus Lucia Ana Varga, secretar de stat in Ministerul Mediului.
Astfel, la inceputul lui 2008 vor exista o seama de dezbateri publice pe tema reconstructiei Luncii si a Deltei, iar intre 2008 si 2010 se vor face poldere, diguri inelare si zone umede. Tot in aceasta perioada este programata extinderea ecoturismului, pescuitului si pasunatului in zona.
„Suntem in grafic cu renaturarea. 2007 a fost primul an in care s-au dat fonduri pentru renaturare si pentru asigurarea circuitului apei in complexele Deltei. Pentru acestea, precum si pentru reconstructia ecologica a zonelor Ceamurlia, Murighiol, Dunavat si Carasuhat s-au dat 27 de milioane de euro. Iar investitiile pentru Master Planul din Delta sunt de 140 de milioane de euro, pana in 2015”, a adaugat Lucia Ana Varga.
Ca sa poata reconstrui cele cateva zone, reprezentantii Ministerului au dus o munca de convingere de trei ani cu reprezentantii Consiliului Judetean Tulcea. Acestia nu doreau renaturarea pe motiv ca astfel, pierdeau terenuri aducatoare de profit.
Pentru mai multe informatii viziteaza Gandul
