Eforturile organizațiilor de protecție a mediului pentru salvarea ariilor protejate din România înseamnă o luptă cotinuă cu autoritățile și proprietarii pentru a opri abuzurile. Succesul lor este limitat, iar lupta reîncepe de la zero de fiecare dată când se schimbă primarul. Fundația Conservation Carpathia a implementat, în Munții Făgăraș, un model nou de conservare pentru țara noastră și chiar pentru Europa: conservarea privată. Carpathia a cumpărat, în ultimii cinci ani, 16.000 de hectare de pădure pe care le-a salvat de la tăiere și au intrat într-un program de conservare al fundației. Christoph și Barbara, fondatorii fundației, își propun să creeze, cu ajutorul finanțatorilor care s-au implicat în proiect, o zonă protejată de talie mondială, sau cum ar zice un miliardar ecologist – un Yellowstone european.
Christoph și Barbara s-au stabilit în România acum mai bine de 20 de ani, la Șinca Nouă, județul Brașov. Absolvenți de silvicultură, respectiv biologie, cei doi ecologiști au venit în România atrași de fauna sălbatică unică în Europa. “Am terminat facultatea și am vrut neapărat să merg mai departe să studiez lupii. M-am uitat în ce țări sunt lupi – erau câteva sute în Polonia, câteva sute în Slovacia, câteva sute nu știu unde și 3.000 în România. M-am gândit că asta e țara. Se întâmpla imediat după Revoluție, sincer nici nu știam mare lucru despre România. M-am gândit că stau 3-4 ani cât fac un doctorat, dar au trecut 21 de ani și tot nu am mai plecat”, spune Christoph care și-a extins cercetarea și la alte carnivore din România și a condus împreună cu Barbara un proiect de studiere a carnivorelor mari timp de 10 ani.
Cei doi au pornit la Șinca Nouă un centru de echitație care a atras numeroși turiști străini pe plaiurile noastre, dar au simțit mereu că misiunea lor este de a conserva natura sălbatică. În 2004, au aflat că Parcul Național Piatra Craiului se confruntă cu un mare pericol odată cu începerea retrocedărilor, și anume tăierile abuzive de copaci. “Am fost șocat. M-am întrebat ce se poate face, nu e posibil să fie distrus un parc național în fața ta și să nu poți face nimic. (…) Noi am zis că un proiect de conservare nou trebuie să fie pe bază de cumpărare de terenuri, pentru că dacă lucrezi cu primăria sau alte autoritățile, convingi pe cineva, apoi vin alegeri, se schimbă oamenii, începi de la zero”, spune Christoph. Cei doi ecologiști au ajuns la un miliardar elvețian pe care l-au plimbat prin Piatra Craiului și l-au convins să se implice în proiectul de conservare. Treptat, au strâns un număr de cinci filantropi străini care au investit în cumpărarea de terenuri în Munții Făgăraș și astfel s-a născut în 2009 Fundația Conservation Carpathia, care și-a propus să creeze o arie protejată de talie mondială. În prezent, FCC înseamnă o echipă de aproximativ 30 de oameni.
Ce vrea neamțu’ ăsta?
Proiectul lui Christoph Promberger a fost primit cu multe suspiciuni din partea localnicilor care nu înțelegeau de ce cumpără “neamțul” terenuri. “Eu în naivitatea mea am spus că vrem să facem arie protejată, dar oamenii bănuiau că știu despre rezerve de aur sau vreau să fac pârtie de schi. Dar că vrem să facem arie protejată nu ne-a crezut nimeni. Nu bagi bani ca să nu strângi mai mult după, nimeni nu a înțeles”, spune Christoph. După șapte ani de la cumpărarea primului lot de pădure, oamenii sunt încă bănuitori că fundația are interese ascunse. Localnicii din zona Rucăr, unde fundația a început să cumpere terenuri, sunt convinși că “neamțul” are interese comerciale și nu înțeleg de ce cumpără păduri și nu taie niciun copac. În plus, Christoph a și supărat multă lume pentru că echipa fundației a devenit foarte vigilentă pe plan local și a făcut numeroase sesizări privind tăierile ilegale de copaci.
“Încet-încet, totuși, lumea începe să aprecieze cât de cât. Sunt mulți care încă mai cred că există ceva în spate, dar de când am intrat noi nu se mai taie abuziv, nu mai împușcăm animale. Am făcut și angajări din oamenii din comunitate. Noi folosim pensiunile de aici pentru toate evenimentele, avem contracte de lucrări cu oameni de aici, lumea începe să vadă că în jurul nostru se câștigă bani, e un avantaj economic. Nu o să fie niciodată situația în care toată lumea ne iubește. Dacă vrei să fii iubit nu te bagi în conservare”, zice Christoph. Noul model de conservare aduce și un nou model de economie. Fundația a comandat un studiu amplu care va analiza situația și oportunitățile din cele 105 de unități administrative din Munții Făgăraș. Pe baza concluziilor, fundația va crea o economie nouă bazată pe turism, prelucrarea produselor agricole sau meșteșuguri locale. Parcul național nu înseamnă oprirea dezvoltării, dimpotrivă, iar Christoph vrea să arate că protejarea naturii este și în favoarea oamenilor. Ce s-a dovedit deocamdată este că oamenii nu câștigă din tăierile abuzive, ci doar companiile.
Excavatoarele lor vs excavatoarele noastre
Fundația Conservation Carpathia a cumpărat trei excavatoare cu care au acoperit șanturile adânci de până la doi metri făcute de tractoarele explotatorilor. Refacerea este o parte importantă din proiectul de conservare. FCC a cumpărat atât suprafețe de pădure, dar și terenuri degradate pe care le-a reconstruit și replantat cu specii native. Pe Valea Dâmboviței, în zona Rucăr, între 2005 și 2011 au fost tăiate ilegal suprafețe de peste 2.500 ha de pădure. Plantări nu s-au făcut aproape deloc, cu toate că există o lege în acest sens. FCC a cumpărat 400 ha din cele distruse la Rucăr, care au început deja să fie regenerate. Costurile sunt mari, aproximativ 1.000 de euro/ha, de aceea nu este un proces simplu. Nu este vorba numai de împădurire, ci și de nivelarea pământului acolo unde zona e puternic degradată, de pază, de monitorizare, pentru ca în final vegetația naturală să revină și pădurea să renască.
Munții Carpați reprezintă ultimul mare ecosistem nefragmentat din Europa Centrală. Aici se găsesc ultimile păduri virgine, precum și cea mai mare densitate de carnivore mari (ursul brun, râsul și lupul). Din 2004, odată cu retrocedarea pădurilor, au început tăierile abuzive pe zeci de mii de hectare, chiar și în perimetrul ariilor protejate. Fundația desfășoară acțiuni de restaurare a zonelor degradate în Valea Dâmboviței, în zona comunelor Sătic și Rucăr. Proiecte de restructurare au fost finanțate din Fonduri Europene. În această primăvară, Fundația continuă acțiunile de refacere a pădurilor prin plantarea a 70 de hectare cu specii de paltin, frasin, fag, brad.
Pentru administrarea pădurilor cumpărate, Fundația a înființat propriul Ocol Silvic, precum și o Ascoiație de Vânătoare, prima din țară care nu vânează nimic.
La sosirea în țara noastră, acum peste 20 de ani, România era un vis – totul era sălbatic, natural, spune Christoph: “Odată cu dezvoltarea economică puternică, mai ales din anii 2000, au crescut și riscurile pentru mediu foarte mult. Noi am văzut că agențiile statului au ignorat mediul, mentalitatea era ‘e bine că se dezvoltă ceva, nu contează cum’. Și atunci toată lumea credea că poți construi ce vrei, unde vrei, cum vrei și dacă n-ai autorizație, după un an, după cinci, dacă vine un control, dai ceva și iei autorizația. Această economie super capitalistă fără reguli a dus la problemele cu care ne confruntăm acum, la defrișări de păduri de exemplu. Pe de altă parte, când am venit noi, ONG-urile erau inexistente, noi am înființat unul dintre primele ONG-uri de mediu, în 2001. Acum e bine, că ONG-urile au o voce puternică și pot opri neregulie. Începe să se creeze o societate civilă foarte importantă, e un mecanism de control. Avem impresia că în acest moment suntem într-o fază în care se schimbă foarte mult, populația s-a săturat de corupție, de tot, și vrea ceva nou”.
Puteți citi și:
Codul Silvic a fost adoptat după șapte ani și aduce limite pentru exploatările de lemn
Un dosar penal în primele trei luni de funcționare a Radarului Pădurii
