Care sunt cele 5 mituri despre gaz care duc România în derivă energetică

România și-a făcut în ultimii ani o adevărată misiune națională din creșterea consumului de gaze naturale, pe termen mediu și lung, iar acest lucru se întâmplă pentru că nu există cu adevărat, la nivelul guvernării, o viziune de ansamblu a sectorului energetic din România: unde suntem și unde ne dorim să ajungem, atrag atenția autorii raportului „5 mituri despre gaz care duc România în derivă energetică”.

„Ne concentrăm în anii următori pe creșterea consumului de gaz. Adică avem niște politici care au început undeva în 2017 – 2019, în care ne gândeam să creștem consumul de gaze, o dată prin creșterea rețelelor de gaz pentru încălzire în mediul rural, a doua oară prin înlocuirea cărbunelui cu gaz în producția de energie electrică și sigur că trebuie discutat în ce măsură o parte din energie va trebui produsă în continuare din gaz. Însă întrebarea este dacă acum ținem cont de faptul că gazul va fi din ce în ce mai puțin. Pe de o parte scade producția noastră internă, și asta din cauza faptului că zăcămintele noastre sunt în curs de epuizare și sunt foarte puține investiții noi care au șanse reală să se întâmple. Pe de altă parte, nu vom mai avea alternative atât de numeroase la gaz. Va fi o problemă cu aprovizionarea la gaz în toată Europa”, a spus Otilia Nuțu, expert în energie Expert Forum, și autoarea raportului întocmit în colaborare cu Greenpeace.

Cele 5 mituri despre gaz, explicate în raport:

Mitul 1. Cărbunele trebuie înlocuit cu gaze pentru că energia verde este intermitentă

E adevărat că multe forme de energie regenerabilă sunt intermitente, dar restructurarea sistemului energetic, în sensul avut în vedere pentru 2050, poate face față în cu totul alt mod intermitențelor decât o poate face actualul sistem.

Mitul 2. Gazele sprijină decarbonarea în energie electrică și încălzire, fiind doar un combustibil de tranziție

În realitate, investițiile de azi în gaze riscă să crească pe termen lung dependența de combustibili fosili, pentru că durata de viață a acestor investiții depășește cu mult anul 2050.

Mitul 3. Gazele naturale oferă mai multă securitate energetică decât energia regenerabilă

Chiar dacă energia regenerabilă este într-adevăr vulnerabilă la schimbări climatice, în prezent dependența Europei de gazele de import e o amenințare mult mai serioasă.

Mitul 4. Energia electrică pe gaze este mai ieftină decât cea produsă din surse regenerabile

În realitate, ca investiție într-o capacitate nouă, tehnologiile regenerabile au devenit mult mai ieftine și mai eficiente decât chiar acum 10 ani și mult mai competitive decât cele „clasice” (fără să ținem cont de costurile mari ale combustibilului și emisiilor din 2021-2022). În același timp, costurile marginale – factorul care determină o unitate de energie electrică sau alta să intre pe piață pentru a acoperi cererea unui moment dat – sunt mult mai mici pentru regenerabile decât pentru toate celelalte tehnologii.

Mitul 5. Energia electrică pe gaze generează mai multe locuri de muncă decât cea regenerabilă

Chiar dacă e dificilă o comparație directă, energia regenerabilă aducând și o restructurare de ansamblu a sectorului energetic, aceasta creează chiar și azi mai multe locuri de muncă pentru un MWh produs decât energia pe gaze. Aplicând acest plan de creștere a consumului de gaze – fără a avea o imagine de ansamblu a viitorului dorit pentru sectorul energiei – România se vulnerabilizează de două ori. Economia devine și mai dependentă de combustibilii fosili, cel puțin până spre 2050, în plus va crește și nevoia de gaze de import. Asta, deoarece producția internă scade, gazul din Marea Neagră se va mai lăsa așteptat și chiar dacă va fi folosit, acesta acoperă doar o parte din nevoia de import de azi.

Recomandări

Documentul prezintă și câteva soluții care ar putea fi luate în considerare de autorități, printre care:

  • Reconsiderarea de urgență a planurilor de creștere a consumului de gaze prin extinderea rețelelor și instalarea de capacități de energie electrică pe gaze.
  • Anveloparea clădirilor din mediul rural și, eventual, schimbarea sobelor actuale cu centrale pe biomasa mai eficiente.
  • Accelerarea investițiilor în energia electrică din surse regenerabile nu necesită neapărat scheme suplimentare de sprijin față de ce există deja în PNRR sau alocări suplimentare de bani de la buget.

Fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu a atras atenția că România nu își permite două tranziții energetice: „Cea mai mare greșeală strategică pe care o poate face România este să investească în gaz”

spot_img

Ultimele știri