Simtul civic firav al bucurestenilor si inertia autoritatilor locale fac din colectarea selectiva un sistem care este neproductiv si foarte putin utilizat.
Bucurestenii nu sunt obisnuiti sa recicleze, si astfel, fara sa fie con- stienti, arunca „banii” la groapa de gunoi cu tonele. Daca locuitorii capitalelor occidentale sunt preocupati de obiective marete, precum reciclarea integrala a deseurilor, o parte dintre cetatenii Micului Paris inca-si mai arunca galeata cu gunoi pe fereastra.
In lipsa unor masuri legislative si a unor subventii de la stat care sa promoveze reciclarea deseurilor domestice, programele de colectare selectiva in Bucuresti sunt pe cat de restranse, pe-atat de nerentabile. Din aceasta cauza, sute de tone de materiale reciclabile, din care s-ar putea scoate bani frumosi, iau drumul gropii de gunoi Glina si devin sursa de poluare.
Un milion de euro, bani de campanie
Anuntat cu surle si trambite, anul trecut, de catre Ministerul Mediului, programul de implementare a sistemelor de colectare selectiva s-a limitat doar la campanii de constientizare. Un milion de euro au fost cheltuiti pe spoturi TV, in care cetatenii erau invitati sa arunce gunoaiele in containere separate, chiar inainte ca acestea sa fie instalate pe strazi. La nivel legislativ sau local insa, nu au fost adoptate reglementa ri care sa incurajeze crearea unui flux viabil de deseuri de la cetateni catre reciclatori.
Sectoarele 3 si 6 din Capitala sunt singurele in care societatile de salubrizare au instalat containere de colectare selectiva. „Noi nu ne scoatem deloc cheltuielile. Facem acest lucru de amorul reciclarii”, spune Silviu Prigoana, patronul societat ii Rosal, care salubrizeaza sectorul 3. In opinia sa, in Romania inca nu se poate face reciclare, atata vreme cat „n-avem oameni educat i, care sa aiba decenta sa arunce ce trebuie in pubelele speciale”.
Containere rupte si incendiate
rea putin familiarizati cu prezent a pubelelor colorate de colectare selectiva, bucurestenii arunca in acestea ce nimeresc. Unii chiar le vandalizeaza. „Am gasit containere rupte, sparte, doborate. Au dat foc la doua dintre ele”, ofteaza Bogdan Constantinescu, director de marketing la societatea Urban SA, care actioneaza in sectorul 6. O alta mare problema, spune el, o reprezinta cei care fura materialele reciclabile din containere si le vand la centrele de colectare.
Urban a inceput ofensiva recicla rii in urma cu doi ani, amplasand containere mici de colectare selectiva. In aprilie 2008, societatea a realizat puncte speciale de containere mari, tip igloo, in zonele cele mai aglomerate. Intr-o luna, cantitatea de materiale reciclabile depuse de cetateni s-a marit cu 50%, insa cifrele au ramas totusi reduse. In perioada 17 aprilie-23 mai, in sectorul 6, s-au colectat 22,6 tone de carton, 13,8 tone de PET-uri si 8,3 tone de sticla.
Convinsi „cu zaharelul”
Ca sa-i determine pe oameni sa arunce selectiv, cei de la Urban trimit lunar brosuri administratorilor de blocuri, pun pliante in cutiile postale si lipesc afise la aviziere. Mai mult, in primele cinci zile ale fiecarei luni, cetatenii surprinsi ca depoziteaza corect deseuri in containere sunt premiati cu tricouri, sepci si rucsacuri. In lunile viitoare, Urban va distribui gratuit gospoda riilor plase speciale, rezistente, cu care cetatenii isi pot duce de- seurile la pubelele de colectare selectiva.
Din pacate, nici pentru Urban reciclarea nu inseamna profit. Taxele percepute pentru salubrizare nu s-au mai marit din 2005, in schimb benzina s-a scumpit si costurile la groapa de gunoi s-au dublat. Reciclarea ar reduce cheltuielile de ridicare a deseurilor cu 20%-30%, bani care reprezinta taxele cerute la groapa de gunoi.
Pierderi prea mari
„Singura rezolvare, in opinia mea, e ca statul sa subventioneze cu minimum 50% sistemele de reciclare. Apoi, sa se dea amenzi ustura toare pentru cei care arunca aiurea. In plus, cetatenii trebuie sa fie pusi sa plateasca ambalajele, adica pungile si sticlele. Atata timp cat ambalajele n-au valoare, romanii le vor arunca cu nonsalanta”, arata Silviu Prigoana. El spune ca, in unele tari occidentale, reciclarea deseurilor menajere este subven- tionata pana la 80%.
Rosal si-a inchis deja o statie de reciclare, din cauza ca a inregistrat o pierdere de un miliard de lei. Banii obtinuti din vanzarea materialelor reciclabile nu acopereau cheltuielile cu electricitatea, salariile angajatilor si depozitarea. Ca afacerea sa fie rentabila, deseurile colectate selectiv ar trebui sa reprezinte peste 25% din deseurile menajere, subliniaza directorul Rosal. In prezent, Urban si Rosal colecteaza doar 9%-12% materiale reciclabile.
Pentru mai multe informatii viziteaza Evenimentul zilei
