Statisticile arata ca un roman produce saptamanal cam cinci kilograme de deseuri, jumatate dintre aceastea fiind biodegradabile, iar restul sticla, hartie, plastic, adica materiale reciclabile.
Odata ce intra in fluxul de reciclare, deseurile merg de cele mai multe ori in aval, unde sunt transformate in alte produse, dar de o calitate inferioara. Acest lucru se numeste „downcycling”. La polul opus se afla conceptul de „upcycling”, adica folosirea deseurilor in scopuri artistice.
Noua estetica a uratului
Inca din anii ’70 deseurile au devenit materie prima pentru artisti, arhitecti, designeri. Printre primele exemple sunt structurile din cutii de aluminiu, sticle, plastic si cauciucuri construite de arhitectul american Michael Reynolds, faimos astazi pentru inventarea conceptului de casa „nava-pamanteana”, cu facturi zero pe intreaga viata.
Cititi articolul integral in Evenimentul Zilei
