Propunerea ministrului mediului, Attila Korodi, de a pune in discutie interzicerea porumbului modificat genetic naste discutii aprinse. Pe de o parte, organizat ia Greenpeace, care reclama afectarea culturilor vecine celor cu organisme modificate genetic (OMG) si restrangerea suprafetelor cultivate ecologic, si nu atat toxicitatea produsului.
Pe de alta parte, reprezentantii fermierilor, care se vad obligati sa cultive doar porumb conventional, de pe urma caruia au castiguri mai mici. Intre cele doua tabere sunt interese care se traduc in multe zerouri. Atat ale producatorilor de seminte de porumb modificat genetic, cat si ale producatorilor de pesticide, substante folosite pentru protejarea culturilor conventionale impotriva daunatorilor.
„La nivel european se discuta tot mai mult in ultimul timp despre adoptarea unei atitudini mai relaxate cu privire la OMG-uri, pe fondul scumpirii produselor alimentare. La noi insa, ministrul Korodi este foarte incrancenat cu problema asta”, a declarat ieri presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR), Marcel Cucu.
Interzicerea, sub lupa
Ministerul Mediului a solicitat Comisiei pentru Securitate Biologica reevaluarea stiintifica a riscurilor in cazul cultivarii porumbului modificat genetic, un rezultat fiind asteptat pana pe 8 mai. Solicitarea lui Korodi vine in contextul in care porumbul modificat genetic, produs de compania Monsanto, urmeaza sa intre in procedura de reinnoire a autorizat iei la nivel european, iar fiecare tara trebuie sa transmita o pozitie.
In Romania se cultiva porumb modificat genetic de anul trecut, pe circa 300 de hectare. Potrivit lui Cucu, cultura are potential mare, in conditiile in care poate spori productivitatea pe hectar si, inclusiv, veniturile fermierilor, cu cel putin 8%. Tot de anul trecut, s-a interzis cultivarea soiei modificate genetic la noi, in acord cu legislatia europeana. Insa nu este interzis importul de soia modificata genetic, astfel incat cultura este folosita masiv ca furaj.
„OMG-ul e o proteina”
„Porumbul modificat genetic nu e toxic si arata intocmai ca si cel conventional. Organismul modificat genetic e o proteina, obtinuta din sol”, sustine Elena Badea, vicepresedintele Comisiei de biotehnologie de la Academia de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti”.
Potrivit acesteia, porumbul modificat genetic se foloseste doar in zonele in care daunatorii sunt devastatori pentru culturile conventionale. „Sunt anumite zone unde daunatorul la care rezista acest porumb apare foarte des si peste pragul de suportabilitate. Este o cultura in expansiune, cu potential de a creste profitul agricultorilor”, a mai spus Badea.
