Spiritul reciclarii i-a cucerit si pe producatorii de bluejeans, care au inceput fie sa introduca in material fibre extrase din sticle de plastic, fie sa transforme traditionalul bumbac direct in hartie si carton. Cei peste 64 de expozanti care au participat la salonul international „Denim by Premiere Vision“, deschis in perioada 3-4 decembrie la Saint-Denis, in apropiere de Paris, au afisat preocupa ri ecologiste inca discrete in industria foarte poluanta a bumbacului. Potrivit AFP, una dintre firmele care pun accent pe reciclare este Hellenic Fabrics, care produce un material textil hibrid, un amestec de bumbac si plastic recuperat din sticle folosite.
Bumbacul, cultivat in Grecia, reprezinta 63% din compozitia noului material, restul fiind fibre de masa plastica din sticle colectate in special din Asia, a precizat Panos Sofianos, seful diviziei cercetare-dezvoltare a Hellenic Fabrics. Sofianos a adaugat ca materialul in cauza este un produs „de nisa“, care pentru moment este mai scump cu „aproximativ 10%“ decat docul clasic utilizat la fabricarea blugilor.
Haine din „bumbac reciclat“
Compania belgiana Uco Sportswear foloseste si ea „bumbac reciclat“, mai precis „resturi de fire recuperate din filaturi“. Sibilla Vanderlinden, responsabila cu dezvoltarea produsului, spune ca acesta tinde sa fie mai putin rezistent decat bumbacul natural, motiv pentru care fibrele sunt amestecate cu poliester.
Materialul in cauza, „nu mai putin scump decat altele“, este produs de Uco de doi ani si jumatate, ajungand actualmente sa reprezinte aproape 10% din totalul vanzarilor firmei. Societatea italiana Cadicagroup s-a profilat pe o activitate mai „radicala“: colecteaza rebuturi de blugi de la producatori si toaca materialul, pe care-l transforma apoi in etichete pentru blugi. Etichetele sunt vandute acelorasi producatori de la care s-a cules materia prima.
Jeansi care catifeleaza
Progresele tehnologice ale industriei nu sunt marcate numai de reciclare si de dezvoltarea unor materiale hibride, ci si de asimilarea unor inovatii din industria textila, precum microincapsularea.
Gratie acestei metode, Hellenic Fabrics produce un tip de blugi care hidrateaza pielea prin intermediul unor substante inglobate in fibre. „Functioneaza ca o crema hidratanta, precum cele cu aloe vera“, afirma Panos Sofianos. Potrivit etichetei, „blugii-crema“ contin vitamine si uleiuri esentiale, efectul hidratant mentinandu-se dupa mai multe spalari, aproximativ zece, a adaugat Sofianos.
Producatorii de blugi au adoptat si alte metode de fabricare a materialului pentru a obtine efectul de „atingere usoara“, amestecand in bumbac alte fibre naturale nobile, precum casmirul sau linarita.
