Autoritatile incearca de 20 de ani sa gaseasca solutii pentru ecologizarea muntelui de deseuri radioactive de la Sofert.
Muntele de fosfogips din Bacau, rezultat din deseurile fostului combinat chimic Sofert si care polueaza atmosfera, continua sa dea batai de cap autoritatilor. Problema treneaza de mai bine de doua decenii, iar edilii si patronii combinatului, numit acum Amurco, nu au gasit inca nicio solutie.
Desi in discutie sunt mai multe proiecte si solutii pentru ecologizarea muntelui de deseuri radioactive sau pentru exploatarea fosfogipsului, nicio idee nu a fost pusa in practica.
Proiectele implica costuri foarte mari pe care nimeni nu se arata dispus sa le suporte. Specialistii sustin ca sanatatea bacauanilor ar putea fi pusa in pericol numai de praful de fosfogips pe care vantul il abate asupra orasului, insa acest risc este destul de mic pentru ca, in timp, din cauza umiditatii, muntele s-a solidificat.
Intalnire fara rezultate
Partidul Ecologist Roman a organizat, acum doua zile, o noua dezbatere publica pe aceasta tema, dar nu s-a ajuns la niciun consens nici macar in ceea ce priveste pericolul pe care il reprezinta muntele de fosfogips pentru mediu si sanatatea bacauanilor.
In timp ce reprezentantul Autoritatii de Sanatate Publica a fost de parere ca panza freatica este afectata de deseurile combinatului, iar Agentia de Protectia Mediului a confirmat ca deseurile sunt periculoase, comisarul sef al Garzii de Mediu, Titi Secara, a spus ca nu exista niciun studiu care sa demonstreze ca depozitul de fosfogips este periculos.
„S-au facut mai multe studii si a reiesit ca nu exista radioactivitate in zona haldei si ca nu e periculos pentru mediu si sanatatea oamenilor. Mai mult decat atat, firma care a cumparat Sofertul spune ca fosfogipsul a fost incadrat gresit in categoria deseurilor periculoase si a cerut un studiu pentru scoaterea lui din aceasta lista”, a declarat Secara.
Responsabilitatea pentru ecologizarea muntelui de fosfogips o poarta SC H&H din Constanta, firma care a cumparat Sofert. Pana acum, obligatiile pe linie de mediu trasate combinatului chimic nu au fost asumate de H&H.
Nicolae Constantinescu, directorul unei firme de constructii din Bacau, a propus ca fosfogipsul sa fie utilizat pentru realizarea de materiale de constructii. „Se pot face tigla termoplast, boltari, pavele si asfalt. Putem lucra si in exterior, dar si in interior. Facem probe si, daca se dovedeste ca nu e radioactiv, putem trece la treaba”, a declarat omul de afaceri.
„Ideal ar fi sa nu ne facem vise ca putem folosi fosfogipsul in spatii inchise”, a replicat Petru Irimia, asistent la Laboratorul Igiena Radiatiilor din cadrul Autoritatii de Sanatate Publica Bacau.
Dimensiune
Morman de 40 de metri inaltime
Bacaul s-a procopsit cu primele cantitati de fosfogips la inceputul anilor ’80, cand combinatul Sofert a inceput sa produca ingrasaminte chimice pe baza de fosfati. An de an, deseurile s-au depozitat la cativa pasi de combinat si la numai un kilometru de marginea sudica a orasului. In prezent, muntele cu o inaltime de circa 40 de metri se intinde pe 20 de hectare.
„Ca sa facem ceva din muntele de fosfogips trebuie facute analize la un institut recunoscut de UE, trebuie demonstrat ca nu afecteaza sanatatea si mediul”, a spus viceprimarul Constantin Scripat.
