3 euro pe saptamana este pretul pe care fiecare european il va plati pentru combaterea incalzirii globale. Aceasta este costul care rezulta din aplicarea pachetului legislativ de reducerea a emisiilor de gaze cu efect de sera si promovare a energiilor regenerabile, un document prezentat si adoptat miercuri de Comisia Europeana. Uniunea Europeana devine, ca urmare a ambitiosului plan, liderul mondial al luptei impotriva schimbarilor climatice.
Strategia europeana isi propune sa reduca cu 20% emisiile pana in 2020 si sa creasca, cu acelasi procent, consumul de energie din surse regenerabile. O strategie care nu vine insa fara costuri usturatoare, dupa cum recunosc chiar oficialii europeni.
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, a anuntat ca aceste masuri vor costa 0,5% din produsul brut al UE, aproximativ 60 de miliarde de euro pe an. Un alt efect dureros ar fi cresterea pretului enegiei electrice cu 10%. In acelasi timp, insa, presedintele Comisiei Europene incearca sa-i convinga pe cei care ar putea critica ambitiosul program ca aceasta este nu doar singura cale de urmat dar si cea mai ieftina. "Costul inactiuni ar fi, insa, de 10 ori mai mare decat ce ne propunem", a declarat Barroso. Exista si oficiali europeni care afirma ca pretul platit de Europa pentru un mediu curat ar putea fi mult mai mare ajungand la 120 de miliarde de euro anual.
"A raspunde provocarii schimbarii climatice reprezinta proba politica suprema a generatiei noastre", a declarat, cu ocazia adoptarii pachetului, Jose Manuel Durao Barroso, presedintele Comisiei Europene. "Pachetul propus de noi nu numai ca reprezinta un raspuns la aceasta provocare, ci si constituie o ocazie care ar putea permite crearea de mii de noi intreprinderi si de milioane de locuri de munca in Europa. Trebuie sa profitam de aceasta ocazie", a adaugat acesta.
"Noul pachet energetic aduce un raspuns european dublei provocari cu care se confrunta Uniunea Europeana: schimbarile climatice si dependenta energetica", a declarat europarlamentarul roman Daciana Sarbu. Ea a mai adaugat ca noile masuri subliniaza solidaritatea Uniunii Europene in lupta impotriva schimbarilor climatice, dar a precizat ca vor exista doar pe termen scurt costuri mai mari.
Certificatele de carbon gratuite pe cale de disparitie
Unul dintre pilonii de baza ai strategiei aprobate azi de Comisia Europeana este intarirea sistemul european de comercializare a certificatele de emisii (ETS). In prezent, majoritatea certificatelor de emisii sunt date gratuit de guvernele tarilor membre celor peste 12.000 de mari poluatori, un lucru pe care CE nu-l va mai permite din 2013. Politica europena va fi clara: poluarea nu mai e un drept, ea va trebuie platita.
Sectorul electricitatii, responsabil de cea mai mare parte a emisiilor din UE, va fi supus in intregime unui sistem de licitatii, odata cu lansarea noului regim in 2013. In alte sectoare industriale, precum si in cel al aviatiei, tranzitia catre sistemul de licitatii se va face treptat, cu toate ca se poate face o exceptie in cazul sectoarelor mai vulnerabile la concurenta din partea producatorilor din tarile in care nu exista restrictii similare in ceea ce priveste dioxidul de carbon.
In sectoarele care nu sunt reglementate de ETS, cum ar fi constructiile, transporturile, agricultura si deseurile, UE va reduce emisiile la 10% pana in 2020, sub nivelurile din 2005.
Costurile vor tine cont de PIB
Pentru fiecare stat membru Comisia propune un obiectiv specific de reducere a emisiilor care trebuie realizat pana in 2020, iar in cazul noilor state membre, obiectivele prevad posibilitatea unei cresteri a emisiilor. Aceste variatii sunt cuprinse intre -20% si +20%. Cu alte cuvinte, noile masuri legislative vor tine cont de nivelul economic de dezvoltare a membrilor, tarile nou intrate beneficiind de anumite avantaje. In cazul Suediei, o tara care a investit deja in tehnologii verzi, ajungand la un procent de 40%, Comisia a stabilit tinte si mai ambitioase. In urmatorii 12 ani Suedia trebuie sa atinga pragul de 49%. In schimb, tari precum Romania sau Bulgaria, tari mai putin dezvoltate si, prin urmare, dependente de tehnologii bazate pe carbune, presiunea pusa de CE este mult mai mica.
Pachetul legislativ, o grea incercare pentru industrie
Propunerile Comisiei Europene privind reducerea emisiilor, cu repercursiuni directe asupra numarului de certificate alocat industriilor, s-au lovit de opozitia marilor industriasi europeni. Impunerea unor norme stricte si reducerea numarului de certificate alocate gratuit prejudiciaza competitivitatea industriilor europene pe piata mondiala, in favoarea unor tari cum sunt China si India si ar putea duce la relocarea unei parti din industria grea in afara comunitatii europene, nota la mijlocului lunii februarie The Guardian.
"Daca am muta aceste industrii in afara Europei, ar trebui sa transportam otelul in Europa si am creste emisiile", a declarat Philippe Varin, presedintele Confederatiei Europene a Industriilor Otelului si Fierului.
"Sunt perfect de acord sa furnizam un exemplu pentru toata lumea, dar sunt impotriva sinuciderii economice. Trebuie sa ne asiguram ca industriile care nu pot functiona fara un consum mare de energie, ca otelul si aluminiul, raman competitive", a declarat Guenter Verheugen, comisarul european al Industriilor.
Stavros Dimas, comisarul european pentru Mediu, considera ca aceste masuri ii dau Uniunii Europene "un avans in cursa realizarii economiei mondiale fara carbon care va genera un val de inovatii si va crea locuri noi de munca in tehnologiile curate".
Incurajari din partea ministerului Mediului din Romania
Este un pas inainte in ce priveste politica de reducere a emisiilor si ceea ce este important este ca industriile intensive nu vor avea alocari la nivel national ci la nivel european, declara ministrul Mediului, Attila Korodi. Este prima masura a UE care va contabiliza sectoarele fara sa se uite daca este vorba despre o tara sau alta, a mai aduagat acesta. Referitor la costurile pe care europenii urmeaza sa le plateasca, ministrul precizeaza ca: "Nu totul se traduce in scumpiri. Vorbim si de alocari din fondurile bugetare pentru energiile regenerabile cat si pentru reducerea emisiilor. Pe anumite sectoare se poate traduce in costuri personale, dar este clar ca pentru a proteja mediul nu poti sa o faci fara un efort financiar. Si asta pentru ca totul se rezuma la cunostinte si tehnologii moderne aplicate, tehnologii care costa. Dar niciun sector nu poate sa contabilizeze astazi foarte clar impactul acestei masuri, dar spre mijlocul anului se poate contabiliza."
Se putea si mai bine
Nu toata lumea considera insa ca masurile propuse azi sunt suficiente pentru a atinge tintele convenite la conferinta de la Bali. Europa ar fi trebuit sa ramana consecventa si sa respecte tintele precedent anuntate – 30% pana in 2020, considera WWF. "Comisia Europeana a prezentat o propunerea relativ slaba. Din moment ce UE a atins deja pragul de 10% in privinta reducerii emisiilor, tinta de 20% este mult usor de atins decat pare in realitate. Este un efort prea mic in raport cu riscurile topirii ghetii din zona arctica si migrarii a milioane de oameni, din tarile in curs de dezvoltare, ca urmare a cresterii inundatiilor" a declarat dr. Stephan Singer, presedintele Directiei de Clima si Energie WWF.
Planul adoptat astazi de Comisie se bazeaza pe acordul la care au ajuns liderii UE in martie 2007 si are nevoie de aprobarea Parlamentului European si statelor membre pentru a intra in vigoare. Potrivit Dacianei Sarbu, nu exista posibilitatea ca Parlamentul European sau membrii UE sa blocheze aceste legi deoarece toti actorii implicati sunt constienti de necesitatea acestor masuri de combatere a incalzirii globale.
