Adrian Balta este ofiter in rezerva si lucreaza la o firma de paza din Resita, insa un hobby mai vechi l-a impins sa inventeze o turbina pentru convertirea energiei vantului sau a apei in energie electrica. Nu este un inventator de cariera, insa crede ca inventia lui ar putea aduce un lucru bun societatii, iar daca sistemul birocratic autohton nu ar pune piedici, am putea trai cu totii intr-o lume mai buna.
Text de Loredana Pana
De unde v-a venit ideea pentru aceasta inventie?
In 1986 fusesem declarat admis la scoala militara din Brasov si ma intorceam acasa. Pe fereastra trenului am zarit o turbina, pe care la vremea respectiva am asociat-o cu doua sectiuni ale unui butoi, de-a lungul generatoarei, sudate pe un ax vertical. Am schitat turbina asa cum o vazusem si mi-am dat seama ca „esenta” functionarii consta in diferenta de coeficient aerodinamic dintre cele doua jumatati de „butoi” – forte diferite aplicate de vant. De aici rezulta energia mecanica la ax. Atunci am incercat sa descopar cum s-ar putea realiza o turbina care pe o jumatate de rotatie sa ofere vantului cea mai mare suprafata, deci o forta motoare maxima, iar, pe cealalta jumatate de rotatie, suprafata sa fie apropiata de zero, adica o forta foarte mica, care sa se opuna rotirii. Cu cat raportul acesta este mai mare, cu atat randamentul instalatiei este mai bun. Solutia a ramas schitata pe agenda. Eram constient de potentialul solutiei mele, dar parca ceva ma retinea. In 2007, cand am intrat pe un site cu inventii si, in urma a sute de ore de cautare, am ajuns la concluzia ca ceva similar ori nu s-a inventat, ori nu este inclus in baza de date. singura cale de a afla era aceea de a depune o cerere de brevet de inventie, care mi s-a si aprobat ulterior.
Care este procedeul de functionare al turbinei inventate de dv.?
Turbina este de tipul cu ax vertical. Esenta inventiei consta in a obtine un raport maxim intre forta imprimata de fluid pe o jumatate de perioada de rotatie, fata de cealalta jumatate unde, nefiind suprafete care sa se opuna fluidului, panourile nu se vor mai opune rotirii turbinei. In momentul in care panoul se afla in pozitia de rezistenta minima la vant, acesta, sub actiunea unei forte relativ mici eliberate de o energie acumulata in prealabil, va readuce prin culisare panoul in fata, in contravant, evitand astfel portiunea in care panoul, daca ar fi fost rigid, s-ar fi opus rotirii intregii instalatii.
Care este avantajul fata de o turbina obisnuita?
Avantajul acestei instalatii este ca pune in valoare curenti mici de fluid in miscare. Spun fluid pentru ca instalatia proiectata in functie de mediul de lucru poate functiona pentru captarea energiei vantului sau a curentilor marini. Nu necesita orientare dupa directia din care se deplaseaza aerul/apa, comanda culisarii fiind data de un traductor montat pe o girueta. de asemenea, panourile, spre deosebire de palele sistemelor eoliene, care necesita un profil bine determinat, sunt foarte usoare, din fibra de sticla sau poate chiar fibra de carbon tip fagure, usor de realizat, fara a necesita inalta tehnologie. Sunt mult mai multe avantaje, insa nu pot fi probate decat daca inventia va face obiectul unui program de cercetare mult mai complex.
Cat ar costa realizarea unui prototip pentru aceasta inventie?
Un prototip, pe care sa-l prezint la un salon de inventica, necesita panou de forma patrata, de 1.000×1.000 mm. pretul unui astfel de prototip cu doua panouri culisante depinde de calea de rulare. astfel, pe o cale de rulare pe rulmenti ar costa 2.000 de lei, iar pe o cale de rulare pe perna magnetica, 3.000 de lei.
De ce nu sunt interesati producatorii autohtoni de o inventie romaneasca?
Din dorinta de inavutire peste noapte. O inventie comporta inevitabil cheltuieli pentru cercetare si un grad de risc. In Romania se doreste castigul fara munca.
Cum ati incercat sa va promovati inventia?
In octombrie 2009 am depus la OSIM o cerere de inregistrare a brevetului international. Trebuia sa depun o suma considerabila pentru mine. Am batut la usa unor institutii din Resita, cu gandul de a realiza o colaborare. Nu am primit niciun raspuns. Nu consider ca am rupt gura targului cu aceasta instalatie, voiam ca, pornind de la mine, oameni cu inzecita superioara pregatire fata de a mea sa se aplece asupra ei, cel putin din curiozitate profesionala, si poate ca ar iesi un produs care sa aduca un plus de confort omenirii.
Cum sunt priviti inventatorii in Romania?
La noi exista o mentalitate greu de combatut. Daca cineva indrazneste sa lanseze o idee novatoare, imediat se gaseste un binevoitor sa-l blameze: „te gasisi tu mai destept, ce crezi ca n-a mai inventat nimeni chestia asta?”, sau alte tipuri de remarce care mai de care mai pline de „intelepciune”. Personal, am patit un lucru asemanator. Student fiind, am descoperit o formula matematica pentru liniarizarea puterilor functiilor sinus si cosinus din trigonometrie si am vrut s-o prezint profesoarei mele. Profesoara, cu un simt pedagogic iesit din comun, m-a intrebat: „ce vrei sa-mi arati, ca ai descoperit o formula matematica?”. toata ora cat a predat, m-a tachinat. ulterior am reusit sa public lucrarea in Gazeta matematica, in 2001. Nu trebuia decat sa ma asculte si, eventual, sa-mi ureze succes, dar a fost prea mult pentru vanitatea ei de profesoara. Probabil eu, un student in varsta, bunicel, realizasem ceva ce dumneaei nu-i trecuse niciodata prin cap. Nu putea, probabil, tolera asa ceva. Cam asa sunt priviti inventatorii in Romania.
