Strategia Uniunii Europene (UE) pentru regiunea Dunarii este o strategie interna a UE, un model de cooperare regionala la nivel european care aplica noul concept de coeziune teritoriala inclus in Tratatul de la Lisabona. Strategia are ca scop asigurarea si sustinerea dezvoltarii economice, sociale si culturale a statelor si regiunilor situate in bazinul Dunarii, cu respectarea normelor de protectie a mediului, diminuarea decalajelor dintre regiunile mai sarace si cele mai bogate, conform politicii de coeziune a UE, si eficientizarea utilizarii fondurilor europene si atragerea de noi fonduri pentru regiunea Dunarii.
Interviu de Mihaela Pavnutescu
Ce presupune Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunarii si care este rolul Romaniei in acest proiect?
Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunarii este o strategie interna a UE la care sunt invitate sa participe toate statele riverane, respectand cele trei principii aplicate si in cazul Strategiei UE pentru regiunea Marii Baltice. Cele patru domenii propuse de Comisia Europeana pe care se axeaza Strategia sunt: conectivitatea (transport durabil, retele de energie, telecomunicatii), protectia mediului si gestionarea apei, managementul riscurilor, dezvoltarea socio-economica (cultura, educatie, cercetare, turism, dezvoltare rurala, piata interna), precum si imbunatatirea sistemelor de guvernare. Substantiala miza pentru Romania o constituie mentinerea sa intre principalii promotori ai initiativei de creare a Strategiei si includerea in Planul de actiuni a cat mai multor proiecte prioritare.
Care sunt elementele cele mai relevante ale studiului „Romania si Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunarii. Proces, implementare si prioritati“?
Studiul evidentiaza principalele mecanisme si pozitii institutionale europene referitoare la fluviul Dunarea, care strabate Romania inainte de varsarea sa in Marea Neagra pe cea mai lunga portiune fata de celelalte tari riverane. Cea mai substantiala parte a studiului se refera la starea actuala si la perspectivele regiunii romanesti a Dunarii. Pentru a pastra relevanta acestui studiu din punct de vedere regional, atunci cand ne-am referit la regiunea romaneasca a Dunarii, am inclus in componenta ei doar judetele riverane Dunarii. Perspectiva noastra asupra prioritatilor nationale ale Strategiei Dunarii este menita sa evidentieze un alt punct de vedere institutional, romanesc, despre evolutia si perspectivele bazinului Dunarii, pe sectorul romanesc, punct de vedere care completeaza alte pozitii exprimate in tarile membre ale Uniunii Europene riverane Dunarii, dar si in Romania.
Studiul realizat impreuna cu Vlad Popescu, expert international in probleme energetice, porneste de la documentele de referinta aprobate, nationale si europene, tine seama de procesele in desfasurare, de angajamentele asumate, precum si de necesitatea conformarii cu acestea si ia in considerare implementarea programelor din cadrul obiectivelor stabilite in contextul transnational al macroregiunii dunarene. Romania a propus constituirea de task force tematice (mediu, transport, dezvoltare regionala, imbunatatirea sistemelor de guvernare) cu autoritatile de management din statele membre, pentru implementarea unor programe sectoriale, precum si cu Comisia Europeana. In particular, studiul nostru furnizeaza elemente de politica si strategie cu privire la formularea, orientarea si implementarea prioritatilor Romaniei vizand Strategia UE pentru regiunea Dunarii.
Pe ce se concentreaza Strategia pentru regiunea Dunarii? Care este planul de actiune?
Romania doreste mentinerea sa intre principalii promotori ai initiativei de creare a acestei Strategii si includerea in Planul de actiuni a cat mai multor proiecte prioritare. Contributia Romaniei la elaborarea acestei Strategii este rezultatul colaborarii dintre 11 institutii guvernamentale coordonate de Ministerul Afa-cerilor Externe. Programele ce vor fi implementate trebuie sa se bazeze pe tehnologii noi, astfel incat Strategia sa fie durabila, ecologica si fundamentata pe inovare. Implicarea statelor dunarene care nu sunt membre ale UE poate fi realizata prin Procesul de Cooperare Dunareana, lansat la Viena pe 27 mai 2002, ca urmare a unei initiative comune a Romaniei, Austriei, Comisiei Europene si a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.
Romania va propune, sub „umbrela” Strategiei Dunarii, cresterea calitatii serviciilor educationale, prin dezvoltarea centrelor de educatie continua pentru adulti, si extinderea parteneriatului intre universitati, centre de cercetare si mediul de afaceri. In aceasta privinta si luand in considerare Strategia UE 2020, toate proiectele de investitii care urmeaza a fi implementate in bazinul Dunarii trebuie sa fie sisteme inteligente, favorabile mediului, bazate pe ultimele realizari stiintifice si tehnologice.
Care sunt principalele politici prezentate in acest studiu?
Principalele politici-prioritati pentru Romania sunt legate de transport, prin asigurarea unui sistem modern pe Dunare, de energie, lucru ce presupune transfomarea regiunii Dunarii intr-un coridor european al energiei prin valorificarea sustenabila si eficienta a resurselor energetice locale, conventionale si regenerabile, prin dezvoltarea capacitatilor energetice de productie, transport si stocare, prin extinderea accesului la retelele de distributie de energie, precum si prin eliminarea fenomenului de saracie energetica din regiune.
Includerea protectiei mediului in toate investitiile inca din faza de proiectare a sistemelor („green knowledge intelligent systems”) si crearea unui sistem de gestiune si control al factorilor de mediu, reducerea poluarii, inlaturarea efectelor negative asupra mediului in cazuri de catastrofe naturale, protejarea biodiversitatii, pastrarea si extinderea zonelor impadurite, a parcurilor si spatiilor verzi din zonele urbane. Alte politici mai sunt cercetarea, turismul si dezvoltarea rurala.
Ce loc ocupa protectia mediului in cadrul Strategiei Dunarii si cum se va realiza?
Dezvoltarea nerationala a condus la deteriorarea mediului inconjurator si la cresterea riscului de producere a pagubelor provocate de fenomene extreme. In acest context, inundatiile si seceta raman o provocare considerabila in ciuda progreselor recente in prevenirea si gestionarea acestora.
Pe de alta parte, exista riscuri induse de fenomene de poluare cu efect transfrontalier asupra speciilor protejate si a ariilor naturale. De asemenea, riscurile pentru protectia mediului privesc si unele modificari ale cursurilor de apa si amenajari hidrotehnice din bazinul hidrografic al Dunarii, precum si cresterea riscului poluarii apelor din cauza unor activitati economice cum ar fi transportul naval de substante chimice, toxice si periculoase, precum si de materiale nucleare.
Infrastructura de mediu din regiunea Dunarii este precara si trebuie refacuta, pentru a raspunde standardelor europene. In aceasta categorie pot fi incluse lipsa infrastructurii de colectare si epurare a apelor uzate urbane si capacitatea limitata de colectare si depozitare a deseurilor de-a lungul intregii regiuni de frontiera. Pentru conformarea cu reglementarile in vigoare la nivel comunitar in ceea ce priveste infrastructura de protectie a mediului, este nevoie de alocarea unor fonduri considerabile si de pregatirea adecvata a resursei umane care gestioneaza astfel de proiecte.
