In sfarsit, romanii se duc la supermarketuri cu sacosele din rafie, panza sau, daca trebuie, cumpara pungile acum comercializate de magazine. O masura cu scop educativ si de protejare a mediului, care, pe termen lung, ar putea elibera putin gropile de gunoi, acum este supusa indoielilor, discutiilor si, in sfarsit, amanarilor. Oana Neneciu ne spune de ce ecotaxa pe pungile din plastic a creat controverse desi se voia o lege „curata“ si de ce va fi aceasta amanata cel putin 4 luni.
Producatori de mase plastice, in ceata Pe timp de criza, masura de taxare a pungilor din plastic pune pe butuci industria maselor plastice, spun unii producatori. Pe langa pierderi, acestia nu sunt lamuriti in privinta materialelor acceptate ca fiind biodegradabile. Toata lumea produce, dupa ureche si pe proprie raspundere, pungi oxo-degradabile sau biodegradabile fara a sti cu siguranta ce este acceptat sau nu de Ordonanta 25/2008, in speta daca pentru produsele lor se plateste sau nu ecotaxa de 0,2 lei.
„Noi am produs pe proprie raspundere sacose oxo-degradabile, avem certificate si am adaugat aditivii respectivi, am trimis materialul la testare in strainatate, in Marea Britanie, inca din decembrie 2008 si inca nu au venit rezultatele“, arata Violeta Pandelescu, directorul general al producatorului Rolmira.
Ordonanta nu specifica daca pungile oxo-degradabile sunt acceptate sau nu ca biodegradabile, lucru care ii incurca pe producatori. Pana in prezent, la nivel international nu exista probe care sa dovedeasca biodegradabilitatea materialului oxo-degradabil, acesta nefiind conform cu standardele europene (EN 13 432). Materialul oxo se obtine prin adaugarea unui aditiv la masa de polietilena sau polipropilena, acesta grabind procesul de fragmentare. De ce se prefera acesta? Pretul de minim patru ori mai mic decat al materiei prime pentru plasticul biodegradabil, vegetal,
cum este faina din porumb.
„De aici, legiuitorul trebuie sa stabileasca, dupa ce se consulta cu institute de cercetari cu standardele existente in Romania, ce se accepta pe piata si in ce conditii. Ma refer la faptul ca produsele oxo pot fi realizate de orice firma care prelucreaza materiale clasice. Produsele oxo sunt cu 8% pana la 10% mai scumpe decat produsele clasice rezultand din faptul ca se utilizeaza acest aditiv. Produsele din materiale vegetale sunt de 4 ori mai scumpe. Daca se admit amandoua ca si produse biodegradabile in conformitate cu legea, atunci raspunsul nostru va fi foarte clar: toata lumea va produce oxo, pentru ca toti pot sa produca, iar pretul este doar aproape jumatate fata de produsele biodegradabile“, explica Marcel Diaconu, presedintele Asociatiei Patronale a Producatorilor de mase plastice.
Presedintele a subliniat ca daca se vor accepta doar pungile din materie vegetala si, in fapt, cu adevarat biodegradabile, atunci multe companii isi vor inchide productia. „Daca se considera ca doar cele biodegradabile sunt legale, atunci multe dintre firme care au utilaje mai vechi vor avea probleme si, probabil, ca vor inchide pentru moment capacitatile, nu o sa fie vorba despre mii de oameni cum se spune, dar vor fi oameni care nu vor avea de lucru“, a mai subliniat Diaconu.
Amanare sustinuta din toate partile
Sulfina Barbu, presedintele Comisiei de Administratie si Mediu din Camera Deputatilor, i-a invitat pe producatori la o sedinta in care acestia au propus amanarea intrarii in vigoare a ordonantei cu cel putin un an, motivand cu lipsa laboratoarelor de testare in Romania si clarificarea cerintelor acesteia. Amanarea ceruta este prea mare, crede Sulfina Barbu, care i-a propus guvernului o amanare de maximum patru luni pentru revizuirea ordonantei.
„Ordonanta are numeroase neclaritati: nu prevede o definitie clara a biodegradabilitatii, lipsesc precizarile privind aplicarea sau nu a TVA-ului asupra taxei, lipsesc precizarile privind marcarea si inscriptionarea pungilor, exista confuzie si in ceea ce priveste evidentierea ecotaxei pe bonul fiscal la vanzare. In plus, la noi se discuta despre introducerea taxei per punga, in conditiile in care practica europeana vizeaza taxarea per kilogram. Toate aceste neclaritati si omisiuni ale ordonantei afecteaza activitatea tuturor celor implicati, producatori, importatori sau retaileri“, a adaugat Sulfina Barbu.
Garda de Mediu, un instrument destinat controlarii aplicarii legislatiei pentru protejarea mediului, s-a exprimat in apararea producatorilor de mase plastice. Silvian Ionescu, comisarul general al institutiei, sustine amanarea ordonantei, spunand ca pana nu se stabilesc
laboratoare de testare a materialelor nu poate fi aplicata ordonanta.
„In tot acest timp a scazut foarte mult productia. Asta s-a si intentionat, sa reducem cat mai mult cantitatea de plastice folosite, insa am constatat ca au venit pe piata foarte multi producatori certificati din afara si nu este corect fata de producatorii romani. In conditiile de criza, trebuie sa-i protejam pe angajatii romani. Este un fapt corect din punct de vedere social. Obiceiul a fost deja creat, omul nu mai risipeste pungile din plastic, dar trebuie sa ne gandim si la angajatii din aceasta industrie“, si-a exprimat ingrijorarea Silvian Ionescu.
Ministrul mediului, Nicolae Nemirschi, a aratat, la randul sau, ca a sesizat caracterul vag al ordonantei, dar inca nu se poate exprima in ce fel se va modifica aceasta.
„Intr-adevar, ordonanta a fost confuza in exprimare, nu pot sa spun daca tendentios sau nu s-au lasat aceste confuzii, iar, ca urmare, unii producatori au fost dezavantajati. Nu se retrage taxa pe pungi, iar cine a facut aceasta afirmatie nu a avut mandatul de a o face“, a declarat ministrul Nemirschi.
Inainte de intrarea in vigoare a ordonantei, la 1 ianuarie 2009, Asociatia Patronala a Producatorilor de mase plastice a facut scrisori si demersuri in
vederea clarificarii legislatiei, demersuri care, sustine Marcel Diaconu, nu au fost luate in considerare.
Criza economica, producatori pusi in dificultate, oxo, biodegradabil, ordonanta neclara, toate sunt piedici in calea unei masuri simple la prima vedere: reducerea numarului de pungi din plastic si protejarea mediului si a sanatatii noastre.
