Avocatii „eco-economiei” sustin ca valorificarea capitalului natural este solutia cea mai adaptata schimbarilor climatice si cresterii poluarii si a populatiei mondiale, in contextul in care acestea nu pot fi masurate cu metodele traditionale ale economiei cum ar fi PIB-ul, informeaza Reuters.
„Economia mondiala trebuie reinventata si criza financiara este cea mai buna oportunitate”, a declarat pentru Reuters Robert Costanza, profesor de economie ecologica la Universitatea din Vermont.
In opinia lui Johan Rockstrom, director executiv al Institutului de Mediu de la Stockholm, actuala criza financiara este unul din rezultatele gandirii capitaliste moderne care cauta cresterea economica in defavoarea bunastarii omului.
Aplicarea economiei de tip standard permite masuri imediate cum ar fi taierea padurilor din teritoriu sau bombardarea recifurilor de coral pentru un pescuit productiv, masuri care duc la cresterea rapida a PNB-ului tarii. Intr-un nou tip de economie, astfel de initiative nu ar mai fi permise.
„Daca suntem dispusi sa platim pentru a salva bancile de investitii de ce n-am fi dispusi sa platim si pentru a salva planeta?”, a adaugat Johan Rockstrom.
Una din primele tari ale lumii care a inceput sa aplice pe cont propriu o versiune a eco-economiei este Regatul Bhutan din Himalaya. Noul scop national al tarii nu-l mai reprezinta cresterea traditionalului PNB- produs national brut- ci a „fericirii nationale brute”, calculata dupa criterii de bunastare a locuitorilor.
In urma cu zece ani, Robert Constanza estimase capitalul natural al lumii la 33 de trilioane de dolari pe an, ceea ce la vremea respectiva reprezenta de doua ori valoarea PIB-ului global.
