Un consorțiu global de oameni de știință propune un proiect extrem de ambițios de a secvența genomul tuturor vieții complexe cunoscute pe Pământ. Inițiativa va analiza și cataloga ADN-ul fiecărei specii eucariote documentate – un grup vast care include toate plantele, animalele, ciupercile și alte organisme ale căror celule au un nucleu clar definit, înconjurat de o membrană (nu sunt incluse domeniile bacteriilor și organisme unicelulare care nu au nuclee celulare).
Inițiativa, cunoscută sub numele de Proiectul BioGenomul Pământului (EBP), aparține unui grup de lucru interdisciplinar format din 24 de oameni de știință care spune ca va publica rezultatele în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.
În total, pe planetă există 1,5 milioane de specii eucariote, dar numai 0,2% au genomul secvențiat. Potrivit cercetătorilor, proiectul BioGenomul Pământului are potențialul de a transforma înțelegerea noastră asupra vieții, și să deschidă calea, printre altele, pentru noi inovații în medicină, agricultură, conservare, tehnologie și genomică.
Este, de asemenea, de așteptat ca proiectul să ajute la descoperirea unor specii de eucariote necunoscute, numărul acestora fiind estimat la 10-15 milioane, dintre care majoritatea sunt organisme unicelulare, insecte sau mici animale marine.
Gene Robinson, unul dintre liderii proiectului și un profesor de entomologie la Universitatea din Illinois, a declarat că există mai multe motive pentru care proiectul va fi benefic.
„Sunt multe motive pentru realizarea unui astfel de proiect ambițios”, a spus el într-o declarație. „Genomica a ajutat oamenii de știință să dezvolte noi medicamente și noi surse de energie regenerabilă, să hrănească o populație în creștere, să protejeze mediul și să susțină supraviețuirea și bunăstarea umană. Proiectul BioGenomul Pământului ne va oferi o perspectivă asupra istoriei și diversității vieții și ne va ajuta înțelegem mai bine cum să îl conservăm”, a spus Robinson.
Potrivit cercetătorilor, catalogarea datelor genetice ale celor 1,5 milioane de specii cunoscute va dura 10 ani, va costa aproximativ 4,7 miliarde de dolari și va necesita cooperarea oamenilor de știință, guvernelor, cetățenilor și studenților din întreaga lume. Datele rezultate, care vor avea probabil mai mult de 200 de petabiți de capacitate de stocare digitală, vor fi disponibile gratuit pentru cercetarea științifică. Un petabyte este o unitate de măsură a capacității de stocare a datelor care echivalentă cu 2 la puterea 50 (1,125,899,906,842,624) bytes.
Proiectul genomului uman a dat o nouă direcție în medicină și științe în general
Autorii propunerii compară EBP cu Proiectul genomului uman – o inițiativă internațională creată pentru a cartografia întregul genom uman, care a avut loc între 1990 și 2003. Acest proiect a avut un mare impact nu numai asupra medicinei umane, ci asupra științei veterinare, biotehnologiei agricole, biotehnologiei, energiei regenerabile, criminalisticii și științei mediului. Deși a costat aproximativ 3,8 miliarde de dolari în banii de astăzi, proiectul a generat aproximativ 796 miliarde dolari în activitatea economică, potrivit unui raport realizat de Institutul Memorial Battelle din 2011.
În prezent, costă aproximativ 1.000 de dolari secvențierea genomului unei vertebrate de dimensiuni medii, dar acest preț este de așteptat să scadă odată cu avansarea tehnologiei.
„Pentru prima dată în istorie este posibilă secvențierea eficientă a genomilor tuturor speciilor cunoscute și folosirea genomicii pentru a descoperi restul de 80-90% din speciile care nu sunt în prezent cunoscute de știință”, au scris autorii în lucrare.
Harris A. Lewin, profesor de evolutie și ecologie la Universitatea California Davis și președinte al grupului de lucru, a adaugat ca EBP va oferi oportunități chiar mai mari decât Proiectul genomului uman.
„EBP va pune bazele științifice pentru o nouă bio-economie care are potențialul de a aduce soluții inovatoare pentru problemele de sănătate, de mediu, economice și sociale oamenilor din întreaga lume, în special în țările subdezvoltate care dețin active semnificative pentru biodiversitate” a spus el într-o declarație.
Cercetătorii propun crearea unui consiliu de coordonare, condus de membri din SUA, China, Africa, Uniunea Europeană, Australia, Canada și Brazilia, în timp ce vor fi promovate protocoalele internaționale pentru stocarea și distribuția datelor.
„Cea mai mare moștenire a EBP va fi o bibliotecă digitală completă a vieții care va ghida descoperirile viitoare pentru generații întregi”, a spus Robinson.
