În anii 1880, se găseau în piesele lui I. L. Caragiale „scrisorele de amor”. În anul 2025, se găsesc scrisorile politicienilor români și internaționali de minimizare a eforturilor privind Pactul Verde European.
Săptămâna trecută a fost marcată de două scrisori foarte importante care au ajuns pe surse în presă. Astfel, Jordan Bardella, unul dintre liderii extremei dreapta franceză, a fost deconspirat în lupta sa anti-Pactul Verde European. La distanță de câteva zile, Ministrul Energiei Sebastian Burduja pare că a luat același exemplu, iar în presă au apărut informațiile pe care acesta le-a trimis agențiilor din subordine și firmelor.
Cazul Sebastian Burduja
Din postura sa de ministru al Energiei, Sebastian Burduja a transmis săptămâna trecută o scrisoare către aproximativ 40 de companii, atât de stat, cât și private, autorități, dar și o federație patronală din domeniul energiei, conform HotNews.ro.
Scopul scrisorii a fost să ceară destinatarilor să contribuie la un viitor raport care să cuprindă, de asemenea, și măsuri pentru pauza și eliminarea totală a Green Deal.
Pare că Burduja și-a găsit în Trump un model de „bune” practici și încearcă pe cât poate să aducă același discurs public în spațiul românesc. În 27 ianuarie 2025, Burduja scria pe pagina de Facebook că „ politicile de „înverzire” ale Europei nu au fost politici publice bine gândite, ci o ideologie urmată orbește, pe modelul unei terapii șoc.”
Nu e de mirare simpatia lui Burduja pentru Trump și valul de discurs anti-politici verzi. „Patriotismul energetic”, pe care l-a adus în discuție odată cu scrisoarea sa, a fost arătat de acesta prin deciziile luate până acum.
De la resuscitarea construirii microhidrocentralelor ca proiecte de importanță națională precum erau în perioada lui Ceaușescu până la intimidarea organizațiilor de mediu prin plângeri la DIICOT, Ministrul Energiei pare că a găsit momentul prielnic să spună public ce a crezut dintotdeauna.
Cazul Jordan Bardella
Jordan Bardella este una dintre tinerele speranțe ale partidului extremei dreapta din Franța, Partidul Adunarea Națională al lui Marine Le Pen. Unul dintre cei mai vocali politicieni ai extremei dreaptă, el deține o funcție în Parlamentul European încă din 2019 când avea 24 de ani.
Săptămâna trecută, pe 28 ianuarie, acesta a trimis o scrisoare oficială către conservatorii din Parlamentul European, cum ar fi liderul de centru-dreapta al Partidului Popular European, Manfred Weber, precum și liderii partidelor de dreapta Conservatorii și Reformiștii Europeni și Europa Națiunilor Suverane, de extremă dreaptă, conform POLITICO.
Scopul scrisorii este să ralieze conservatorii europeni împotriva politicilor verzi și obiectivelor Pactului Verde European. Ideea principală a lui Bardella este să organizeze o dezbatere pentru suspendarea Pactului Verde European. O astfel de decizie, susține acesta, ar însemna un moment de răgaz pentru reevaluarea obiectivelor și a modului în care planul este pus în aplicare.
Scrisoarea începe cu prezentarea îngrijorării europarlamentarului privind avântul Chinei și a SUA în ceea ce privește economia. Printre ideile prezentate, sunt evidențiate și îngrijorările privind finanțările Comisiei Europene către ONG-urile care fac lobby pro-politici verzi. În scrisoare, aceste finanțări sunt grav puse la îndoială prin formulări grave precum „ONG-urile de mediu care exercita presiuni asupra deputaților europeni și a statelor membre în vederea susținerii Green Deal”, „metode (…) care perturbă dezbaterea publică” și punerea „ sub semnul întrebării legitimitatea tuturor alegerilor politice făcute în punerea în aplicare a Green Deal”.
„ Acordând ideologiei ecologice întâietate asupra rațiunii și suveranității noastre, aceasta va bloca Europa într-o economie de consum și ne va izgoni la marginea lumii.” – Jordan Bardella în scrisoarea transmisă pe 28 ianuarie 2025
Unul dintre momentele pe care Bardella le-a scos din mânecă este discursul critic al lui Donald Task privind Pactul Verde European. Discursul a fost unul mai degrabă pro-armării Europei.
„Europa nu poate pierde competiția globală. Nu poate deveni un continent de oameni și idei naive. Dacă vom da faliment, nimănui nu-i va mai păsa de mediul natural din lume” – Donald Tusk, ianuarie 2025
Ca răspunsuri oferite până acum la scrisoarea lui Bardella, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni au declarat că sunt deschiși să lucreze împreună pentru oprirea Pactului Verde, în timp ce reprezentantul Grupului Partidului Popular European a declarat din prima zi a transmiterii scrisorii că nu vor lucra împotriva Pactului Verde European.
Nicu Ștefănuță, singurul europarlamentar român afiliat Grupului Verzilor din Parlamanetul European a declarat pentru Green Report că o astfel de încăpățânare este contra productivă și falimentară. Acesta a punctat faptul că Pactul Verde European nu este un plan ecologic, ci un plan economic pentru viitorul Europei ținând cont de schimbările climatice care sunt din ce în ce mai vizibile pe continent.
„Trebuie să devenim lideri în ceea ce privește adaptarea și dezvoltarea de noi tehnologii și noi orașe, nu trebuie să ne întoarcem la cărbune.”
Pare că viitorul Pactului Verde European începe să fie incert. În cazul în care forțele europene nu se raliază în jurul acestuia, politicienii populiști sau de extremă dreapta se pot cățăra foarte ușor pe subiect pentru a ajunge la un nou posibil electorat.
Updatat cu răspunsul Ministrului Energiei, Sebastian Burduja:
„Securitatea energetică și stabilitatea economică a țării sunt esențiale pentru România, dar și pentru succesul proiectului european și pentru întreaga regiune. Iar tranziția energetică a României trebuie să fie corectă. Reiterăm faptul că rămânem hotărâți să trecem la energie curată, dovadă fiind miliardele de euro din bani europeni pe care le-am atras pentru parcuri solare, eoliene, baterii, rețele modernizate etc. Dar, am făcut și vom face asta fără să ne distrugem industria, fără să pierdem zeci de mii de locuri de muncă și fără să punem în pericol securitatea energetică a românilor.
Închiderea centralelor românești pe cărbune fără a pune nimic în loc ar crea o criză majoră și nu ar rezolva practic nimic — am fi nevoiți să apelăm la și mai multe importuri, din Serbia, Bulgaria etc., iar energia produsă acolo este în bună măsură bazată pe cărbune.
Pledăm pentru o tranziție inteligentă și corectă, care să protejeze românii și economia noastră. România și-a depășit țintele privitoare la noi capacități de producție de energie verde și ne vom îndeplini țintele de trecere de la cărbune la gaz și apoi la energie nucleară curată, într-un grafic de timp rezonabil.
Vom duce proiectele noastre la bun sfârșit, iar până în 2032 ne vom dubla capacitatea de producție de energie electrică (și mult mai repede, în 2027, vom dubla producția de gaz românesc).
Energia noastră trebuie să fie sigură, ieftină și curată — în această ordine. Un lucru important: toate instituțiile statului care și-au exprimat poziția până acum susțin această propunere. România trebuie să-și valorifice resursele pentru a avea stabilitate și prosperitate și pentru a-și consolida poziția economică și geostrategică.
Practic, România și-a asumat, de un an și jumătate, o tranziție energetică treptată, de la cărbune la gaz, pe termen scurt și mediu (propunându-ne să nu renunțăm la centralele pe cărbune până nu punem altceva în loc, adică centrale pe bază de gaze), iar pe termen lung, de la gaz la energie nucleară.
În privința gazului, vom dezvolta capacități moderne de producție de energie pe bază de gaze, folosind propriile noastre resurse, inclusiv cele din Marea Neagră, acesta fiind un combustibil de tranziție spre energia nucleară. De asemenea, ne vom valorifica potențialul de energie verde (solar și eolian), al doilea după Spania, în UE. Același lucru se va întâmpla cu potențialul nostru hidro, care este unul semnificativ, prin finalizarea hidrocentralelor începute și realizarea celor cu acumulare prin pompaj, de tipul Tarnița-Lăpuștești. Desigur, nu vom neglija nici noile forme promițătoare de energie, cea geotermală, biomasă, hidrogen.
Suntem hotărâți să continuăm marile investiții în stocare, ca să beneficiem de energia verde și atunci când nu avem soare sau vânt și să folosim echipamente fabricate în România (baterii de stocare, panouri fotovoltaice, precum și componente pentru acestea).
De asemenea, Ministerul Energiei mai are în vedere lansarea unui nou apel pentru Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entități publice, în continuarea apelului din 2023-2024. În anul 2025, circa 86% din bugetul Ministerului Energiei este alocat pentru finanțarea investițiilor din Fondul pentru modernizare și PNRR.
Deci, nu renunțăm la energia verde, dar pledăm pentru ca politicile de mediu actuale care pot genera pierderi economice substanțiale în sectoarele tradiționale să fie revizuite și să se implementeze măsuri corespunzătoare de tranziţie justă. În România, politicile de mediu și de tranziție energetică au condus la o reducere cu 24,6% a capacităților de producere a energiei electrice între 2017 și 2022, aspect confirmat de concluziile Curții de Conturi. În fața acestor provocări, este esențial ca România să își consolideze poziția în cadrul Uniunii Europene, asigurându-se că politicile de media și energetice sunt adaptate la realitățile economice și sociale naționale.”
