.jpg)
Propunerea de directiva europeana de combatere a incalzirii climatice, pe care statele membre intentioneaza sa o aprobe inainte de sfarsitul anului, creeaza disensiuni intre Estul si Vestul Uniunii din perspectiva modalitatilor de aplicare a actului, conform reuniunii de joi, 5 iunie, a ministrilor mediului din UE, transmite corespondentul Green Report de la Bruxelles.
In Parlamentul European exista in momentul de fata discutii legate de stabilirea anului de baza , ori de referinta, pentru calcularea reducerilor de carbon in formula post-Kyoto. Indeobste este acceptat ca an de baza 2005, primul an cu date verificate. Cu alte cuvinte, anul de referinta a fost translatat de la 1990 la 2005.
Sapte noi state membre – Romania, Ungaria, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia si Slovacia – contesta baza de referinta (anul 2005) ales de Comisia Europeana pentru estimarea tintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. In cursul dezbaterii care a avut loc in Luxemburg, obiectiile au fost respinse in principal de Germania si Portugalia.
In acest sens, pe culoarele Parlamentului si in presa se vorbeste despre "rebeliunea estului". Daca tari membre UE, precum Germania sau Olanda si-au redus emisiile de carbon prin politici bine tintite si dezvoltare sustenabila, in tari precum Romania sau alte state din fostul bloc comunist emisiile s-au redus ca o simpla consecinta a regresului economic din anii 90. Acesta este motivul pentru care in Consiliul European se cere flexibilitate in problema calcularii cotelor de emisii alocate si anul de referinta.
Respingand idea de disensiune, ministrul sloven al mediului si planificarii spatiale, Janez Podobnik, care a prezidat lucrarile de la Luxemburg, a declarat pentru Green Report ca „absolut toti ministrii mediului de la reuniune s-au puse de acord asupra scopurilor pachetelor legislative de lupta impotriva schimbarilor climatice”.
Modul de aplicare a directivei suporta mai multe opinii separate, insa „ne putem spune ca avem o intelegere”, a declarat Podobnik.
Lucrul cel mai important, crede Podobnik, este ca ministrii mediului au ajuns la un acord de principiu in ceea ce priveste biocombustibilii. Productia si consumul lor trebuie sa ramana sustenabile in raport cu biodiversitatea. "In ceea ce priveste conservarea ecosistemelor am propus proiecte transfrontaliere care sa depaseasca spatiul UE si sa sustina biodiversitatea la nivel cat mai extins", spune slovenul.
