Analiza evolutiei temperaturii medii pe Terra din ultimele doua milenii, realizata pe fiecare continent, arata o tendinta globala de racire pana in secolul al XIX-lea, urmata de o incalzire, dar si puternice diferente regionale, potrivit unui studiu international aparut in revista Nature Geoscience, potrivit Mediafax.
Obiectivul studiului este acela de a intelege mai bine evolutia climatului Terrei la scara regionala – sau chiar locala -, pentru a le permite oamenilor de stiinta sa isi amelioreze prognozele si sa poata astfel sa „regionalizeze” mai bine impactul potential pe care incalzirea globala il va avea asupra planetei.
Aproximativ 80 de cercetatori din 24 de tari, reuniti in proiectul PAGES (Past Global Changes), au reconstruit curbele de temperatura de pe fiecare continent, incepand de la peste 500 de inregistrari locale, realizate prin analizarea ramasitelor unor copaci, a unor molecule fosile de polen, a coralilor si a calotelor glaciare.
Hugues Goose, cercetator la Universitatea Catolica Louvain din Belgia, considera ca acest studiu reprezinta „cea mai completa sinteza” despre evolutia temperaturii din ultimii 2000 de ani.
Exista anumite lucruri comune pentru toate regiunile Globului – o tendinta pe termen lung de racire pana in secolul al XIX-lea, urmata de o incalzire pe toate continentele, cu exceptia Antarcticii -, dar si variatii puternice de la o regiune la alta”, a adaugat Hugues Goose, coautor al studiului.
Ritmul racirii climatice, „lent, dar global”, este cuprins intre 0,1°C si 0,3°C pe mileniu, in functie de regiune. El se explica, potrivit cercetatorilor, prin „combinatia de factori naturali”, precum variatiile orbitei terestre, o tendinta generala de crestere a activitatii vulcanice si variatii ale activitatii solare.
Diferenta principala dintre continente consta in „ritmul cu care temperatura scade, care este diferit de la o regiune la alta. Se vorbeste, la scara continentului Europa, de optimul climatic medieval (intre anii 830 si 1100), cand temperatura era aproape la fel de ridicata ca in secolul al XX-lea, dar lucrurile nu stateau la fel in acea vreme si in America de Sud”, a subliniat Hugues Goose.
Intelegerea originii acestor diferente este „importanta, pentru ca se vorbeste adeseori de incalzire globala, dar ceea ce ne intereseaza, ca cetateni, este de a cunoaste evolutia temperaturii din regiunea noastra”, pentru a anticipa mai bine impactul factorilor actuali.
Incalzirea de la sfarsitul secolului al XIX-lea, pe care stiinta o atribuie emisiilor de gaze cu efect de sera, de origine umana, a inversat aceasta tendinta pe termen lung.
Perioada 1971-2000 a fost probabil mai calda decat orice alta perioada de 30 de ani din ultimii 1400 de ani”, afirma autorii studiului.
Totusi, anumite regiuni, din cauza unor factori naturali, au cunoscut deja perioade chiar si mai calde: in Europa, de exemplu, in secolul I din era noastra a fost probabil mai cald decat a fost la sfarsitul secolului al XX-lea.