Dezbaterile din Comisia juridică pe tema noului Cod Silvic au fost un spectacol de forțe politice și interese economice care s-au lovit cap în cap, fiecare părând să-și joace ultima carte în această bătălie legislativă. Pe măsură ce presiunea de a găsi un echilibru între protecția pădurilor, nevoile economice și drepturile sociale devenea tot mai intensă, vorbitorii s-au împărțit între entuziasmul unor idei noi și criticile acerbe la adresa unui proiect legislativ ce încă stârnește controverse. De la aplauze și susținere pentru măsuri ecologice de amploare, până la atacuri directe pe teme precum politica forestieră și interesul privat, fiecare participant a încercat să își impună viziunea. De fapt, ceea ce s-a discutat nu a fost doar despre păduri, ci despre cine controlează resursele și cine va câștiga în fața celor care se vor declara nemulțumiți de implementarea acestui Cod.
În cadrul dezbaterilor din Comisia juridică privind Codul Silvic, participanții au avut oportunitatea de a-și expune punctele de vedere și preocupările referitoare la viitorul administrării pădurilor din România.
De la reprezentanți ai Ministerului Mediului și ai industriei lemnului, până la organizații neguvernamentale și profesioniști din domeniul silviculturii, fiecare vorbitor a adus în discuție aspecte esențiale ale reformei legislative, evidențiind tensiunile dintre protecția mediului, dezvoltarea economică și nevoile sociale ale comunităților.
Poziția ministrului Fechet
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat că noul Cod Silvic reprezintă un element esențial pentru atingerea obiectivelor stabilite în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și o oportunitate de modernizare a sectorului silvic, care a stagnat legislativ timp de 15 ani. El a menționat că acest proiect a fost elaborat cu sprijinul specialiștilor din universitățile de profil și al Institutului Național de Cercetare Silvică „Marin Drăcea”. Ministrul a evidențiat importanța adoptării rapide a codului pentru a întări măsurile de combatere a tăierilor ilegale și pentru a răspunde nevoilor gospodăriilor care depind de lemnul de foc.
Fechet a subliniat că noul Cod Silvic încearcă să echilibreze trei funcții esențiale ale pădurilor: protecția mediului, dezvoltarea economică și susținerea gospodăriilor dependente de resursele forestiere. Printre măsurile prioritare pe care le include documentul se numără implementarea monitorizării video în păduri, confiscarea mijloacelor de transport folosite în activități ilegale și garantarea accesului publicului în păduri. Deși a recunoscut că proiectul nu este perfect, ministrul a cerut sprijinul parlamentarilor pentru adoptarea acestuia, subliniind că o întârziere a procesului legislativ ar putea duce la o scădere a ambițiilor reformei. De asemenea, Fechet a abordat controversele legate de aplicarea guvernanței corporative în ocoalele silvice, explicând că aceasta este o cerință impusă de legislația actuală, însă decizia finală asupra acestei măsuri rămâne în mâinile legiuitorului. El a încheiat pledând pentru aprobarea rapidă a Codului Silvic, menționând că acesta este un pas important pentru protejarea pădurilor și combaterea exploatărilor ilegale.
Poziția reprezentantului Romsilva, Marius Dan Sîiulescu
Marius Dan Sîiulescu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, a exprimat nevoia ca noul Cod Silvic să fie o lege organică aplicabilă, care să nu lase loc de interpretare. El a subliniat importanța transformării acestuia într-o lege-cadru care să stabilească principii generale, urmând ca detaliile să fie reglementate prin legislație subsecventă, cum ar fi hotărârile de guvern. Printre aceste reglementări, a menționat necesitatea detaliilor legate de vânzarea masei lemnoase, regulamentul fondului forestier național și organizarea Regiei Naționale a Pădurilor.
Sîiulescu a criticat introducerea noțiunii de „meserie liberală” pentru inginerii silvici, afirmând că aceasta contravine statutului personalului silvic. Potrivit lui Sîiulescu, silvicultura trebuie să rămână o profesie integrată într-un sistem bine reglementat, iar astfel de inițiative ar putea genera confuzie în aplicarea normelor. De asemenea, el a atras atenția asupra impredictibilității pieței lemnului, argumentând că reglementările comerciale ar trebui incluse în legislația secundară pentru a oferi flexibilitate în fața schimbărilor economice.
Sîiulescu a încheiat pledând pentru un cadru legislativ clar, care să sprijine atât administrația pădurilor publice, cât și private, prin reguli aplicabile uniform și eficient
Poziția societății civile
- Alex Oprița, coordonator al Platformei de Mediu pentru București,
Alex Oprița, reprezentant al grupurilor civice, a deschis dezbaterea cu o remarcă referitoare la impactul pe termen lung al deciziilor luate în privința Codului Silvic. El a subliniat că este esențial ca, dincolo de aspectele economice, să ne concentrăm pe calitatea vieții viitoarelor generații și pe cum vor arăta pădurile și locuirile urbane în următoarele decenii. Oprița a insistat că pădurile aflate în apropierea marilor orașe ar trebui să fie considerate nu doar surse de resurse naturale, ci păduri de protecție, care să contribuie activ la reducerea poluării și a efectelor schimbărilor climatice. Deși aceste beneficii nu pot fi întotdeauna cuantificate imediat în termeni economici, impactul lor asupra calității vieții este clar, având un rol crucial în prevenirea fenomenelor extreme, cum ar fi inundațiile și canicula.
Oprița a continuat prin a face un apel direct către parlamentari, subliniind că publicul urmărește cu atenție procesul legislativ și că este timpul ca promisiunile politicienilor să devină realitate. El a criticat amânările repetate și promisiunile neonorate din trecut, cerând o acțiune rapidă și concretă, care să răspundă nevoilor imediate ale cetățenilor. În viziunea sa, este esențial ca cei care votează astăzi asupra acestei legi să își asume responsabilitatea pentru deciziile luate, demonstrând că procesul legislativ poate produce schimbări vizibile și pozitive, nu doar promisiuni fără finalitate. Oprița a subliniat că este momentul ca Parlamentul să arate, printr-un vot concret, angajamentul față de protecția mediului și față de binele cetățenilor, cu un impact imediat, nu într-un viitor incert.
- Alex Găvan, fondatorul Platformei Împreună pentru Centura Verde
Alexandru Găvan și-a eprimat frustrarea față de stagnarea procesului legislativ și de discursurile care nu duc la acțiuni concrete. El a subliniat că, după ani de discuții, este imperativ ca membrii Comisiei Juridice să facă o alegere clară între un Cod Silvic care să protejeze cu adevărat pădurile și oamenii sau un cod care servește doar interesele unor grupuri restrânse. Găvan a pus accent pe integritate și responsabilitate, criticând manipulările și minciunile care au marcat discuțiile și respingând afirmațiile conform cărora specialiștii nu au fost implicați în elaborarea proiectului. El a argumentat că procesul de adoptare a fost lent, nu „pe repede înainte”, și a cerut ca deciziile să fie luate pe criterii meritocratice și nu pe baze politice.
Găvan a făcut un apel pentru o viziune pe termen lung, subliniind importanța pădurilor periurbane ca „plămâni” ai orașelor, capabile să reducă poluarea și să ajute la combaterea schimbărilor climatice. El a vorbit despre proiectele de centuri verzi, susținând că acestea sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității vieții în orașe. În același timp, Găvan a cerut ca Parlamentul să își asume răspunderea și să finalizeze dezbaterea pe raportul elaborat de Comisia pentru Mediu, avertizând că tergiversările nu fac decât să blocheze progresul necesar. În încheiere, Găvan a subliniat că integritatea este cheia pentru a asigura un viitor sustenabil, amintind parlamentarilor că sunt datori față de generațiile viitoare să adopte măsuri concrete și eficiente pentru protecția pădurilor.
- Mihai Goțiu, Societatea Academică din Româmia
Mihai Goțiu a adoptat o poziție fermă și critică față de procesul legislativ al Codului Silvic, subliniind necesitatea ca politicienii să își respecte promisiunile făcute cetățenilor. El a declarat că, la finalul zilei, va trebui să le spună celor aproximativ 300.000 de cetățeni care urmăresc dezbaterea dacă acest cod a fost adoptat sau nu, și dacă politicienii care au susținut proiectul în campania lor vor reuși să își onoreze angajamentele. Goțiu a atras atenția asupra amânărilor și tergiversărilor continue, subliniind că acestea afectează credibilitatea politicienilor și dau impresia de lipsă de responsabilitate, în special în contextul apropiatelor alegeri.
Din punct de vedere tehnic, Goțiu a susținut un amendament pe care l-a propus și care a fost acceptat cu sprijinul ministrului Mediului, referitor la reglementările privind tăierea copacilor din spațiile verzi. El a subliniat necesitatea ca reglementările să fie conforme cu legislația în vigoare și a propus modificarea termenului din legea 24/2007 pentru a evita conflictele legislative viitoare. În concluzie, Goțiu a încheiat apelând la politicieni să își dovedească responsabilitatea și capacitatea de a-și respecta promisiunile făcute cetățenilor, subliniind că acest moment reprezintă un test pentru integritatea lor.
Poziția silvicultorilor
-
Societatea Progresul Silvic
Reprezentanții Societății Progresul Silvic, cea mai veche organizație neguvernamentală de silvicultură din România, au criticat unele prevederi ale noului Cod Silvic. Aceștia au contestat reducerea duratei mandatelor șefilor de ocol la cinci ani, susținând că măsura ar crea instabilitate administrativă și ar afecta experiența și continuitatea managementului pădurilor. Aceștia au argumentat că un mandat mai lung sau nedeterminat ar contribui la o administrare mai eficientă și stabilă a pădurilor.
În ceea ce privește combaterea tăierilor ilegale, reprezentanții Societății Progresul Silvic au apreciat includerea unor măsuri și sancțiuni, dar au propus reducerea cantității minime de lemn pentru care se aplică sancțiuni, ajustând pragul de la 5 metri cubi la 3 metri cubi, pentru a reflecta mai bine dimensiunile uzuale ale transporturilor ilegale. De asemenea, au criticat digitalizarea excesivă a proceselor administrative, care a dus la blocaje și a redus eficiența activităților din teren. Societatea a susținut că modificările legislative trebuie să se bazeze pe experiența practică și să nu destabilizeze administrarea pădurilor.
Florentin Marius Stănescu a ridicat două aspecte tehnice importante în cadrul dezbaterilor asupra Codului Silvic. În primul rând, el a atras atenția asupra prevederii care stipulează că actul de control în fondul forestier sau procesul-verbal de control să fie considerat titlu executoriu, în cazul în care nu este contestat în termen de 15 zile, și a solicitat clarificarea instanței în care se pot depune aceste contestații.
Stănescu a subliniat și modificarea privind agravarea pedepselor pentru tăierile ilegale, care în noua propunere se aplică doar anumitor categorii de arii naturale protejate, față de varianta anterioară, care se aplica pentru toate ariile protejate. El a avertizat că acest lucru ar putea crea un regim penal mai favorabil și ar putea favoriza tăierile ilegale în anumite zone protejate. Stănescu a cerut o abordare atentă a procesului de adoptare a Codului Silvic, pentru a evita erorile juridice care ar putea afecta administrarea fondului forestier și dosarele aflate în instanță.
- Asociația Administratorilor de Păduri din România
Adrian Crețu, președintele Asociației Administratorilor de Păduri din România, a evidențiat faptul că 54% din suprafața pădurilor din România se află în proprietate privată, incluzând forme asociative și unități administrativ-teritoriale. El a subliniat că, în ciuda contribuției semnificative a sectorului privat, propunerile acestuia sunt în mare parte ignorate în procesul de elaborare a Codului Silvic. Crețu a argumentat că administratorii de păduri private sunt cei care vor implementa prevederile noului cod, dar modificările propuse le-ar îngreuna activitatea, generând blocaje în administrare.
Crețu a criticat eliminarea excepției ocoalelor silvice de regim de la Ordonanța 109 privind guvernanța corporativă. Potrivit acestuia, impunerea obligației de a respecta principiile guvernanței corporative ar crea dificultăți, deoarece aceste structuri trebuie să echilibreze între profitabilitate și conservare. El a subliniat că pădurile administrate de ocoalele de regim nu primesc finanțare externă, iar toate activitățile de conservare sunt realizate pe cheltuiala administratorilor și proprietarilor. În acest context, Crețu a solicitat menținerea excepției din Ordonanța 109 pentru a permite o administrare sustenabilă a pădurilor.
La rândul său, Dorel Fechete a criticat modificările propuse pentru funcționarea ocoalelor silvice, în special limita de 10 ani pentru mandatul șefilor de ocol, considerând că aceasta nu reflectă realitatea terenului. El a subliniat că, în prezent, funcționarea ocoalelor private se face prin derogare de la legislația privind guvernanța corporativă (Ordonanța 109), și a argumentat că impunerea unui consiliu de administrație cu membri suplimentari pentru ocoalele silvice mici este inutilă și costisitoare. Fekete a susținut că ocolul privat ar trebui să-și aleagă conducătorii pe baza performanțelor acestora, nu pe baza unor termene impuse de lege.
De asemenea, Fekete a atras atenția asupra problemelor legate de evaluările de mediu impuse de includerea pădurilor în siturile Natura 2000. Proprietarii nu au fost consultați înainte de includerea pădurilor lor în aceste situri, iar acum sunt obligați să plătească pentru evaluările de mediu, ceea ce le generează dificultăți financiare, mai ales că aceste evaluări blochează activitatea de tăiere a lemnului pentru o perioadă de un an la fiecare 10 ani. Aceasta reprezintă o povară considerabilă, mai ales că proprietarii sunt obligați să îndeplinească alte obligații legale, cum ar fi plantările și întreținerea pădurii, fără a avea venituri din tăierea lemnului.
- Federația Carpatisa
Vasile Alexa, președintele Federației Carpatisa, a subliniat mai multe deficiențe ale actualului proiect de Cod Silvic, care, în opinia sa, nu rezolvă problema de fond privind finanțarea administrării pădurilor. Alexa a explicat că, în timp ce silvicultorii se ocupă de administrarea ecologică a pădurilor, veniturile lor provin în mare parte din vânzarea de lemn, iar statul și Parlamentul nu au fost suficient de implicați în găsirea unei soluții pentru a sprijini acest sistem de finanțare. El a adus în discuție și dificultatea ocoalelor silvice de regim de a accesa fonduri europene, ceea ce face ca actualul Cod Silvic să nu rezolve o problemă esențială.
Alexa a criticat și înființarea Consiliului Național de Silvicultură, considerând că acest organism ar crea discriminări între angajații din domeniu, aplicându-le un regim diferit în funcție de statutul lor. În ceea ce privește evaluările de mediu, Alexa a oferit un exemplu concret, arătând că costurile pentru aceste studii, de aproximativ 36 lei pe hectar, ar ajunge la o sumă considerabilă pentru pădurile din siturile Natura 2000. El a calculat că pentru a acoperi aceste costuri, ar trebui tăiate aproximativ 768.000 de metri cubi de lemn, ceea ce i se pare un calcul ilogic și nesustenabil. Alexa a concluzionat că actualul proiect de Cod Silvic necesită ajustări suplimentare și nu ar trebui adoptat în forma sa actuală.
- Confederația Consilva
Marian Stoicescu, președintele Confederației Consilva și al Federației pentru Apărarea Pădurilor, a criticat vehement proiectul actual de Cod Silvic, afirmând că acesta a fost elaborat fără a ține cont de propunerile silvicultorilor. Stoicescu consideră că acest cod este mult prea complex în comparație cu alte legi silvice europene și că ar trebui să aibă o structură simplă, cu dezvoltări ulterioare prin acte normative subsecvente. El a subliniat că multe dintre prevederile actuale vor necesita modificări sau eliminări rapide, deoarece nu reflectă realitatea din teren.
Un alt punct major al criticii sale a fost introducerea guvernanței corporative în administrarea pădurilor, o măsură care, în opinia sa, nu este aplicată nicăieri altundeva în lume. Stoicescu a explicat că, la nivel internațional, se aplică principiile managementului forestier durabil, iar guvernanța corporativă impusă în proiectul de lege ar putea politiza sectorul silvic, ceea ce consideră că nu este în interesul pădurilor din România. El a comparat această situație cu o decizie absurdă de a înlocui un chirurg experimentat doar pentru că i-au expirat mandatele, argumentând că șefii de ocoale ar trebui să rămână în funcție pe baza performanței lor, nu în funcție de termene fixe.
Stoicescu a mai cerut ca personalul silvic să fie apolitic, dedicat exclusiv gestionării pădurilor și nu influențat de partide sau interese politice. El a încheiat cu un apel pentru o reglementare clară și corectă a sectorului silvic, care să reflecte principiile internaționale și să sprijine gestionarea durabilă a pădurilor din România.
Poziția reprezentantei industriei mobilei
Nadina Nedelea, director executiv al Asociației Producătorilor de Mobilă din România (APMR), a susținut importanța industriei mobilei, un sector economic semnificativ pentru România, datorită contribuției sale substanțiale la balanța comercială. Nedelea a subliniat necesitatea unui amendament la articolul 110 din Codul Silvic, care să acorde dreptul de preemțiune pentru producătorii de mobilă la achiziția lemnului de calitate. Această modificare ar permite valorificarea superioară a resurselor de lemn prin procesarea acestora în țară și ar asigura o creștere semnificativă a valorii bușteanului, consolidând astfel contribuția sectorului la economia națională.
Reprezentanta APMR a prezentat cifre impresionante, subliniind că, deși industria mobilei consumă mai puțin de 10% din lemnul exploatat în România, aceasta generează exporturi în valoare de 2,5 miliarde de euro anual, contribuind cu un excedent comercial de 1,23 miliarde de euro. Totodată, Nedelea a avertizat asupra scăderii dramatice a sectorului, înregistrând o scădere de 35% a valorii producției industriale și o reducere cu 19% a numărului de angajați între 2016 și 2023, riscuri majore care pun în pericol competitivitatea industriei. Ea a cerut sprijin legislativ pentru politici care să sprijine procesarea internă a lemnului și să reducă dependența de exporturile brute. În încheiere, Nedelea a subliniat că industria mobilei este unul dintre puținele sectoare care contribuie pozitiv la balanța comercială a României și a solicitat ca decidenții politici să ia în considerare această realitate economică atunci când formulează politicile forestiere.
În cadrul intervenției sale, Nadina Nedelea a evidențiat faptul că aceste dificultăți amenință viitorul industriei mobilei și capacitatea acesteia de a rămâne un pilon economic solid. Ea a cerut sprijin legislativ pentru implementarea unor politici care să sprijine procesarea internă a lemnului și să reducă dependența de exporturile brute. În opinia sa, acordarea dreptului de preemțiune pentru producătorii de mobilă ar reprezenta o soluție crucială pentru revitalizarea sectorului.
Totodată, Nedelea a atras atenția asupra importanței menținerii unui mediu legislativ predictibil, care să permită producătorilor să investească în inovare și extindere pe piețele internaționale. În încheiere, ea a subliniat faptul că industria mobilei este unul dintre puținele sectoare care contribuie pozitiv la balanța comercială a României și a solicitat ca decidenții politici să ia în considerare această realitate economică atunci când formulează politicile forestiere.
