Dezbaterea publica a studiului referitor la impactul transfrontalier al proiectului ucrainean ‘Renovarea caii navigabile de mare adancime Dunare-Marea Neagra’ pe teritoriul Romaniei, conform prevederilor Conventiei Espoo, s-a desfasurat marti la Tulcea, potrivit Agerpres.
Dezbaterea a durat aproape patru ore, atat autoritatile romane, cat si organizatiile neguvernamentale participante din partea romana criticand studiul de impact, in timp ce autoritatile ucrainene au sustinut ca proiectul de renovare a canalului Bistroe nu are nici un impact negativ asupra biodiversitatii.
‘Impactul semnificativ asupra mediului va fi generat asupra habitatelor naturale din zona din fata a canalului Bistroe de aluviunile care vor fi dragate pentru mentinerea navigabilitatii, functionarea canalului va avea efecte asupra migratiei unor specii de pesti, cum ar fi scrumbia, va exista de asemenea un impact asupra biodiversitatii din zona adiacenta bratului, dar si un impact
socio-economic, activitatea traditionala de pescuit urmand sa fie afectata’, a declarat guvernatorul Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) din Romania, Grigore Baboianu.
Potrivit lui Baboianu, aceste modificari nu pot fi contestate, ele fiind deja demonstrate de Comisia de ancheta internationala Espoo, elaboratorii studiului avand obligatia de gasi solutii pentru atenuarea acestor efecte negative. ‘Acum se discuta despre faptul ca acest canal nu are nici un efect, dar ancheta Comisiei se refera la efectele pe termen lung asupra migratiei pestilor, activitatilor economice traditionale, a habitatelor si a biodiversitatii din zonele adiacente celor in care se deruleaza lucrari, iar ca urmare, aceste efecte vor fi simtite peste 10 sau 20 de ani cu siguranta’, a precizat guvernatorul ARBDD.
In timpul dezbaterilor publice insa, partea ucraineana a refuzat sa raspunda reprezentantilor Ministerului Afacerilor Externe din Romania privind eventualele lucrari care se deruleaza in momentul de fata pe canalul Bistroe. ‘S-a mentionat faptul ca se realizeaza monitorizari produse de niste activitati. Deci nu mai este vorba despre un proiect, ci de anumite activitati. Dezbaterile acestea ar fi trebuit sa aiba loc inainte de initierea oricarei activitati.
Nu putem disocia lucrarile si impactul acestora, pentru ca este ca si cum nu am avea un obiect al discutiilor, iar disocierea lor este una artificiala’ – a afirmat reprezentanta Ministerului Afacerilor Externe Romania, Veronica Anghel. La randul sau, seful delegatiei ucrainene, directorul adjunct al Institutului stiintific de cercetari pe probleme ecologice din Ucraina, Olexandr Vasenko, a afirmat ca ‘inca de la inceputul lucrarilor de renovare a canalului Dunare-Marea Neagra s-a pus in aplicare un program complex de monitorizare iar toate modificarile sunt consemnate si ca urmare a lucrarilor de exploatare, si ca urmare a navigatiei, iar rezultatele monitorizarii au fost transmise partii romane’.
Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale si ai autoritatilor care au luat cuvantul in timpul dezbaterii au semnalat faptul ca studiul primit din partea Ucrainei contine erori si ca nu mentioneaza speciile de flora si fauna care ar putea fi afectate de lucrarile la canalul Bistroe. In acelasi timp, directoarea Laboratorului de evaluare a impactului asupra mediului din Institutul stiintific de cercetari pe probleme ecologice din Ucraina, Lyudmyla Anishenko, a afirmat ca lucrarile efectuate la acest canal nu au nici un impact negativ asupra mediului.
‘In analiza impactului asupra mediului, noi nu am avut in vedere numai Delta ucraineana, ci tot aspectul Deltei si am propus si masurile necesare pentru a se preveni efectele nedorite. Cel mai important aspect este legat de biodiversitatea transfrontaliera, de aceea chiar si acolo unde in opinia noastra este si un impact nesemnificativ, in baza conventiei Espoo, am solicitat o analiza foarte amanuntita, iar aceste analize in baza celor sase puncte enuntate ca posibile elemente de impact au aratat ca in principiu nu au o importanta covarsitoare’ – a afirmat Lyudmyla Anishenko.
Dezbaterea publica a studiului referitor la impactul transfrontalier al proiectului ucrainean ‘Renovarea caii navigabile de mare adancime Dunare-Marea Neagra’ pe teritoriul Romaniei, organizata la Tulcea de Ministerul Mediului, este o etapa pe care Ucraina era obligata sa o respecte conform Conventiei Espoo, observatiile facute de partea romana urmand sa fie incluse in decizia finala a proiectului ucrainean. Observatiile publicului cu privire la acest proiect, conform informatiilor oficiale, pot fi transmise pana pe data de 19 iunie 2009 pe adresa ARBDD Tulcea si cea a Ministerului Mediului.
Amintim ca in octombrie 2001, cand au inceput pregatirile pentru amenajarea canalului Bistroe, prin largirea latimii navigabile de la 2-2,5 metri pana la 5,85 metri, autoritatile ucrainene si-au motivat actiunea prin reducerea cheltuielilor de navigare si a somajului, trecerea navelor prin Romania aducand statului vecin pierderi financiare importante.
In 2001, ca si in 2004, dupa primele lucrari, au aparut numeroase reactii internationale, Fondul Mondial pentru Natura (WWF), Birdlife International si Wetlands International sustinand, in repetate randuri, ca largirea canalului va conduce la cresterea poluarii, punand in pericol biodiversitatea Deltei Dunarii, acest punct de vedere fiind de altfel mentionat si in momentul de fata. Pe 26 august 2004, a avut loc inaugurarea canalului Bistroe, in prezenta presedintelui Ucrainei, Leonid Kucima, in ciuda faptului ca nenumarate organizatii si foruri internationale s-au opus realizarii proiectului.
Conform informatiilor furnizate de Rezervatia Biosferei Dunarii, Ucraina, in octombrie 2008, directorul RBD, Oleksandr Voloshkevych, a atras atentia la efectele negative asupra biodiversitatii ale lucrarilor executate la canalul Bistroe.
Foto: romanialibera.ro
