text de Alex Bara
In deceniul in care Romania si, in mod special, orasele mari se confrunta cu asfaltari si reasfaltari, (re)schimbarea bordurilor, constructii/renovari rezidentiale sau nu, cu o dezvoltare urbanistica haotica, deseurile din constructii si demolari nu vor mai putea fi bagate sub pres. Optimizarea protectiei mediului in activitatile antropice promoveaza o abordare sinergica a unor demersuri pana in prezent disociate in mod artificial. Astfel, protectia mediului inconjurator, protectia mediului construit, protectia mediului natural, protectia mediului interior etc. sunt notiuni care desemneaza domeniile de interventie in vederea protectiei mediului la scara globala in domeniul constructiilor si dezvoltarii urbane.
Principalele material care pot fi reutilizate
Daca nu sunt contaminate, deseurile din constructii si demolari ce pot fi prelucrate si refolosite sunt:
– materialele excavate in constructii, dragari, dezastre natural (sol, pietris, argila, nisip, roci);
– materialele provenit din constructia drumurilor (smoala, nisip, pietris, bitum, roci, substante gudronate sau rezultate din gudron, substante cu lianti bituminosi sau hidraulici);
– materialele obtinute din constructii/demolari locuinte (ciment, caramizi, tigle, ceramica, roci, ipsos, plastic, metal, fonta, lemn, sticla, materiale de constructii cu termen de valabilitate depasit);
– materialele din santier (carton, plastic, metal, lemn, sticla, cabluri, solutii de lacuit/vopsit/izolante etc).
Statistic, la nivelul anului 2005, s-au colectat si inregistrat 466.893 tone deseuri din constructii si demolari.
Domenii de reutilizare
Calea de recuperare si/sau de eliminare trebuie sa se faca in functie de profitabilitate, legislatie, dar si de gradul de poluare a substantelor daunatoare si de curatenia deseurilor.
Domeniile de reutilizare sunt:
– constructia drumurilor sau trasarea unor cai de acces;
– fabricarea materialelor de constructii (caramida, tigla, structuri de lemn, izolatii);
– definirea si acoperirea straturilor din celulele gropilor de gunoi ecologice urbane sau industriale;
– ecologizarea si inchiderea minelor dezafectate;
– valorificarea energetica prin incinerare in instalatii destinate produselor toxice;
– reciclarea materialelor plastice si metalice;
– amenajarea gradinilor sau plantatiilor (in cazul in care solul excavat nu este poluat);
– ca rambleu in lucrarile civile, gen construirea drumurilor si amenajarea peisajului.
Deseuri periculoase asociate
– deseurile contaminate;
– materialele izolante cu continut de azbest;
– azbocimentul;
– materialele de constructie pe baza de gips contaminate cu substante periculoase;
– pamanturile si pietrele, resturi de balas cu continut de substante periculoase
– lacurile, vopselele, adezivii;
– deseurile de la constructii si demolari cu continut de mercur – deseurile de la constructii si demolari cu continut de PCB (de exemplu: cleiuri cu continut de PCB, dusumele pe baza de rasini cu continut de PCB, elemente cu cleiuri de glazura cu PCB, condensatori cu continut de PCB).
Etape
– colectare separata si depozitare in cadrul depozitelor de deseuri periculoase si a depozitelor de deseuri inerte (numarul de vehicule pentru evacuare deseuri la 1.000 m2 suprafata construita);
– reciclare;
– reutilizare directa fara reciclare prealabila;
– incinerare materiale si valorificare energetica;
– tratare mecanica, macinare si de triere materiale solide si minerale;
– tratare in instalatii de tratare a deseurilor toxice in cazul deseurilor minerale contaminate (zidarie sau tencuiala imbibata cu ulei).
Legislatie
– HG 1470/2004
– Legea 426/2004
– HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, categoriile de deseuri inerte, provenite din construct ii si demolari;
– Obligatiile si raspunderile proprietarilor si proiectantilor privind postutilizarea constructiilor sunt stipulate in HG 766/1997;
– Transportul deseurilor provenite din constructii si demolari se face in conformitate cu prevederile Ordinului 215/2004;
– Propunerea legilativa a MMDD 2007 in scopul aplicarii eficiente a masurilor de gestionare a deseurilor prevazute in Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor: (1) Scopul acestei hotarari este de a reduce cantitatea si periculozitatea deseurilor rezultate din activitatile de constructii si demolari, de a creste gradul de valorificare a acestora. (2) Obiectivul este reducerea ponderii deseurilor provenite din constructii si demolari, din totalul deseurilor depozitate.
Pionieratul Romaniei
La Brasov, incepand din septembrie 2007, deseurile de acest fel trebuie puse fie in saci speciali, ce pot fi cumparati de la serviciile de salubritate, fie in tomberoane speciale, puse la dispozitie de aceste servicii, contra cost. Amenzile pentru nerespectarea acestei prevederi sunt cuprinse intre 500 si
1.000 de lei.
La Timisoara, deseurile de pana la 1 mc, o data pe luna, pot fi depuse si preluate gratuit la punctele de colectare special amenajate. Containere avand o capacitate de 4, 7 sau 22 mc se pot asigura contra cost. Ridicarea, transportul si preluarea in rampa costa 20,13 lei/mc.
Analiza SWOT
Puncte tari:
– Taxele de depozitare;
– In scopul stimularii investitiilor in domeniul reciclarii deseurilor provenite din constructii si demolari, autoritatile locale pot acorda facilitati fiscale pentru firmele care gestioneaza aceste categorii de deseuri;
– Proiectul de hotarare pentru gestionarea deseurilor rezultate din constructii si demolari prevede ca depozitarea deseurilor provenite din constructii si demolari nesortate este interzisa; gestiunea deseurilor este cuprinsa obligatoriu in orice proiect de constructie/reparare a infrastructurii rutiere; sortarea deseurilor se va realiza la locul de producere, prin grija
constructorului, sau aceasta responsabilitate va fi transferata unei terte parti care are autorizata activitatea de colectare, transport, sortare, valorificare, eliminare deseuri constructii demolari (art. 4).
Puncte slabe:
– Depozitarea la intamplare a oricaror tipuri de deseuri ramane adesea nepenalizata de catre autoritati;
– Necesitatea depozitarii si colectarii separate implica spatii speciale desemnate pe santier, care determina costuri suplimentare;
– Substantele trebuie sa fie sistematic separate pentru a facilita tratarea si recuperarea lor;
– Necesitatea cunoasterii sau depistarea tipul substantei periculoase cu care este contaminat deseul;
-Modul de desfasurare a inspectiei si aplicarea sanctiunilor, precum si nominalizarea organelor de control responsabile cu constatarea contraventiilor.
Oportunitati
– Deseurile de santier sunt deseuri mixte si necesita un plan de management specific fiecarui santier;
-Materialele inerte reciclate pot fi utilizate la amenajarea noilor utilitati in zona demolata sau valorificate la firmele de profil;
– Necesitatea ca serviciile de salubritate si municipalitatea sa puna la dispozitie tomberoane sau saci pentru colectarea molozului si a altor deseuri care provin din constructii, lucrari de renovare sau demolare;
– Necesitatea ca serviciile de salubritate sa efectueze serviciul de colectare contra cost;
-Metalele pot fi reciclate, realizandu-se astfel mari economii de materii prime si energie.
– Aplicarea principiului "poluatorul plateste" si responsabilizarea producatorului (obligatia de a asigura sisteme de colectare la locul generarii si includerea in autorizatiile de construire sau in acordurile de mediu pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activitatilor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, care pot avea impact semnificativ asupra mediului, a unor conditii clare
privind modul de eliminare a deseurilor rezultate);
– In Romania nu exista o piata consolidata a deseurilor si nici facilitati care sa acopere toata gama de deseuri generate, determinand dificultati in identificarea potentialilor valorificatori pentru deseurile generate de agentii economici.
Amenintari
– Imbunatatirea ratelor de reciclare este direct proportionala si cu gama foarte larga de materiale generate de activitatile de constructie si demolare;
– De multe ori, deseurile ajung in strada, pe terenul viran din apropierea orasului sau la marginea unei paduri;
– De multe ori, deseurile ajung la pubela de gunoi.
