Ca industrie, construcțiile consumă peste 40% din resursele brute ale lumii și generează peste 40% din deșeurile depozitate la groapa de gunoi. Aceeași industrie este responsabilă de 40% din toate pietrele brute, pietrișul și nisipul, precum și aproximativ un sfert din toată cantitatea de lemn nou produsă anual. Iată tot ce trebuie să știi despre deșeurile din construcții, unde se duc și ce este de făcut cu ele.
Impactul pe mediu al deșeurilor din construcții și demolări
Deșeurile generate de industria construcțiilor au un impact semnificativ asupra mediului. Majoritatea acestor deșeuri nu sunt biodegradabile, așa că pot dura sute de ani pentru a se descompune într-o groapă de gunoi. În plus, o mare parte dintre ele sunt clasificate drept deșeuri periculoase, care pot elibera elemente toxice în apa, solul și aerul din apropiere, dacă ajung într-un depozit de deșeuri.
Eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor din construcții contribuie la creșterea nivelului de poluare și a emisiilor de CO2, ceea ce afectează negativ mediul înconjurător. Iată ce impact au deșeurile din construcții, dar și ce obiective și legi sunt în Uniunea Europeană pe tema lor.
Ce sunt deșeurile din construcții?
Deșeurile din construcții și demolări se referă la deșeurile generate de activitățile economice de construcție, întreținere, demolare și deconstrucție a clădirilor și lucrărilor civile.
Compoziția acestora variază semnificativ în funcție de tipul de șantier. De exemplu, demolarea unui bloc generează mult beton, iar construcțiile de drumuri generează cantități mari de materiale excavat.
Este imposibil de stabilit rate fiabile de generare a deșeurilor per capita, per lucrare sau per m², din cauza diversității activităților de construcție.
În general, betonul este materialul principal în deșeurile de construcții, cu excepția materialelor excavate, și este clasificat sub codul 17 01 01 în Lista Europeană a Deșeurilor. Codul 17 09 03 este pentru deșeuri de construcții și demolări (inclusiv deșeuri amestecate) care conțin substanțe periculoase.
Deși impactul asupra mediului al deșeurilor din construcții este mai mic comparativ cu alte tipuri de deșeuri, cantitățile mari de deșeuri din construcții și demolări generează totuși efecte semnificative, mai ales din cauza logisticii și utilizării terenurilor.
Un mod de a reduce acest impact este prin proiectarea construcțiilor astfel încât să se evite generarea de deșeuri, folosind, de exemplu, module prefabricate. Astfel, se pot evita până la 80% din deșeurile de construcție, economisind aproximativ 80-100 kg de deșeuri pe 100 m², conform unui studiu.
Managementul deșeurilor din construcții și demolări în diferite țări
În ciuda tuturor problemelor pe care deșeurile din construcții și demolări le pot cauza și a dificultăților în tratamentul acestora, atunci când deșeurile sunt gestionate corect, ele devin resurse sau produse care contribuie la economisirea materiilor prime, conservarea resurselor naturale, evitarea schimbărilor climatice și, astfel, la dezvoltarea durabilă, în conformitate cu principiile economiei circulare.
Cum se estimează deșeurile generate de activitățile de construcție și demolare variază semnificativ de la un loc la altul, după cum urmează:
America
În Statele Unite, USEPA (Agenția pentru Protecția Mediului din SUA) estimează cantitatea de CDW (Construction and demolition waste – deșeuri din construcții și demolări) generată într-o anumită regiune doar din suprafața construită, indiferent dacă clădirea este rezidențială sau nu, sau dacă lucrările sunt de construcție nouă, renovare sau demolare, ceea ce influențează tipul și cantitatea de deșeuri produse.
Un alt caz interesant este Brazilia, deoarece este o țară emergentă, dar legislația privind CDW este foarte similară cu cea europeană, în special cu cea portugheză. În această țară, sectorul construcțiilor civile este un important generator de deșeuri, iar legile naționale impun producătorilor să își asume responsabilitatea pentru deșeurile generate în activitatea lor și să planifice gestionarea acestora. O parte foarte importantă a acestui efort este estimarea deșeurilor care vor fi generate, diferențiate pe tipuri de deșeuri (cărămidă, lemn, sticlă etc.), fiecare având nevoie de un spațiu adecvat de depozitare și va fi tratat diferit.
Asia
Situația în Asia variază foarte mult de la o țară la alta. Cu excepția Coreei și Japoniei, lipsa cunoștințelor și a conștientizării practicilor eficiente de construcție duce la suprautilizarea resurselor naturale și la generarea unor cantități mari de CDW care sunt rareori reciclate. Aproximativ 40% din totalul deșeurilor generate provine din activitățile de construcție și demolare. Aceste deșeuri sunt greu de gestionat deoarece sunt grele și voluminoase și nu pot fi incinerate sau utilizate pentru compostare.
Europa
Uniunea Europeană, în cadrul EWC (Catalogul European al Deșeurilor), oferă o clasificare a CDW pe categorii. Conform statisticilor, există diferențe uriașe în ratele de reciclare și recuperare între țările UE, variind între mai puțin de 10% și peste 90%.
În Spania, rata de reciclare este de aproximativ 65% din CDW generat. Companiile de construcții beneficiază de reducerea cantității de deșeuri generate prin reducerea costurilor asociate cu depozitarea deșeurilor și prin reducerea bugetului de achiziționare a materiilor prime.
Spania
Majoritatea deșeurilor care nu sunt reciclate ajung, în cel mai bun caz, la gropile de gunoi, ocupând spații mari de depozitare și cauzând umplerea mai rapidă a acestora.
În Spania, estimarea CDW se face de obicei pe baza suprafeței construite. Pentru a estima cantitatea fiecărui tip de deșeu, un criteriu larg răspândit este deșeurile amestecate de 20 cm înălțime pe m² construit, în funcție de utilizare, cu o densitate standard între 0,50 t/m³ și 1,50 t/m³.
Pentru a obține greutatea pe tipuri de deșeuri, pot fi utilizate datele bazate pe studii despre compoziția CDW care ajunge la groapa de gunoi.
Rezumând, cercetările în acest domeniu s-au concentrat pe două metode: metode „hard”, care măsoară direct deșeurile produse pe șantier sau prin greutatea camioanelor care părăsesc locul de muncă, și metode „soft”, prin chestionare, interviuri și sondaje de opinie ale experților și lucrătorilor.
Când vine vorba de prognoza ratelor de generare a deșeurilor, au fost identificate două abordări.
Prima este sortarea deșeurilor în diferite categorii, de exemplu, cele stabilite de EWC. (European Waste Catalogue – Catalogul European al Deșeurilor)
A doua este gestionarea deșeurilor ca un întreg și estimarea volumului total.
Sursa: mwwile | Flickr
Lege specială privind deșeurile de construcții în România
În decembrie 2024, Senatul României a adoptat o lege specială dedicată gestionării deșeurilor provenite din activități de construcții și demolări. Inițiativa legislativă, care a fost propusă de parlamentarii USR, are scopul de a reduce semnificativ cantitatea de deșeuri eliminate prin depozitare, încurajând reciclarea și reutilizarea acestora.
Noua lege prevede că deșeurile rezultate din construcții vor trebui gestionate conform unor reguli stricte. Iată principalele măsuri adoptate:
- Interdicții stricte privind depozitarea finală
Se interzice eliminarea prin depozitare a deșeurilor care pot fi valorificate prin reciclare sau reutilizare. Această măsură vizează reducerea cantității de deșeuri care ajung la gropile de gunoi și, implicit, impactul negativ asupra mediului. - Planul de gestionare a deșeurilor – obligatoriu pentru autorizații
Autorizațiile de construire sau demolare nu vor mai fi emise fără un plan de gestionare a deșeurilor. Acesta va detalia cantitățile și tipurile de deșeuri care vor rezulta, precum și soluțiile propuse pentru reciclare sau reutilizare.
- Reutilizarea și valorificarea pe amplasament sau în alte proiecte
Deșeurile trebuie sortate și, pe cât posibil, reutilizate direct pe șantier sau valorificate în alte proiecte. Acest lucru va reduce transportul inutil și va promova o economie circulară în domeniul construcțiilor.
Titularii autorizațiilor de construire sau demolare vor avea responsabilități clare:
- Solicitarea soluțiilor de valorificare încă din faza de planificare:
În timpul studiilor de fezabilitate, autoritățile emitente ale autorizațiilor trebuie să ofere recomandări pentru reutilizarea sau reciclarea deșeurilor, iar aceste cerințe vor trebui incluse în documentația proiectului. - Sortarea deșeurilor la sursă:
Constructorii sunt obligați să sorteze deșeurile direct pe șantier, pe categorii, inclusiv cele periculoase, precum azbestul. Deșeurile trebuie stocate în mod corespunzător, în containere dedicate sau zone special amenajate. - Întocmirea unei liste detaliate cu deșeurile rezultate:
pe durata lucrărilor, titularii autorizațiilor vor întocmi o evidență clară a cantităților și tipurilor de deșeuri generate, conform Catalogului European al Deșeurilor.
Operatorii economici autorizați să gestioneze deșeurile din construcții vor avea, de asemenea, obligații specifice.
Aceștia trebuie să dispună de containere și sisteme de sortare pentru materiale precum lemnul, betonul, metalul, sticla, plasticul și ghipsul. În plus, fiecare județ trebuie să aibă cel puțin un centru special amenajat pentru tratarea și valorificarea deșeurilor. Aceste centre vor asigura reciclarea și prelucrarea materialelor pentru reutilizare.
Deșeurile din construcții în România – statistici
Conform datelor Eurostat, în România, rata de recuperare a deșeurilor din construcții, incluzând reutilizarea, reciclarea sau valorificarea unor materiale, a atins 74% în anul 2018.
De altfel, în același an, a fost publicată o analiză a implementării legislației UE privind deșeurile din construcții, protocolul de gestionare al acestor deșeuri, dar și orientări pentru audituri înainte de demolarea clădirilor.
Raportul „Techno-economic and environmental assessment of construction and demolition waste management in the European Union”, (Evaluarea tehnico-economică și de mediu a gestionării deșeurilor din construcții și demolări în Uniunea Europeană – traducere, n.red), realizat de Joint Research Centre (JRC) al Comisiei Europene în 2024, analizează cum sunt generate, compuse și gestionate deșeurile din construcții și demolări în cele 27 de țări ale UE.
Studiul evaluează principalele tehnologii de gestionare a acestor deșeuri, calculând impactul asupra mediului și costurile asociate, pentru a oferi date utile în stabilirea unor ținte viitoare de reciclare și reutilizare a materialelor.
Conform estimărilor, 83% din materialele rezultate din aceste deșeuri pot fi reciclate sau pregătite pentru reutilizare.
Datele Eurostat citate în raport arată că, în 2020, România a avut o rată de recuperare a deșeurilor din construcții de 88%, incluzând reciclarea, reutilizarea sau valorificarea materialelor.
În 2021, România a valorificat 40% din totalul deșeurilor din construcții și demolări generat, conform unor date citate de Comisia Europeană.
România generează, în medie, peste 3 milioane de tone de deșeuri din construcții pe an, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din totalul deșeurilor produse anual la nivel național, potrivit unei analize realizate de MASTERBUILD Property Developer & General Contractor în 2023.
În țara noastră, legea obligă firmele de construcții să sorteze, reutilizeze, recicleze și să elimine deșeurile de pe șantiere.
Persoanele fizice care își fac propriile lucrări de construcții în locuințe trebuie să apeleze la firmele de specialitate în acest domeniu pentru a scăpa de deșeuri.
Nu mai puțin de 97% din deșeurile din România sunt industriale, iar în această categorie intră și deșeurile din construcții.
Raul Pop, manager de programe în cadrul Ecoteca, a vorbit anul trecut despre situația deșeurilor industriale, care includ și deșeurile din construcții:
„97% sunt deșeuri industriale, pe alocuri pentru ele luăm și infringement-uri. Pe altele nu luăm fiindcă nu știm unde sunt și nu apare nicăieri informația”, a spus Raul Pop pentru Dc Business.
Ce se întâmplă cu deșeurile de construcții. Cum se pot recicla și cât de răspândită e practica
În 2024, Comisia Europeană a implementat o actualizare semnificativă a Protocolului privind Managementul Deșeurilor din Construcții și Demolări, înlocuind versiunea anterioară din 2017.
Această nouă versiune are ca scop îmbunătățirea continuă a practicilor din industrie prin promovarea unor procese mai eficiente de gestionare a deșeurilor, creșterea reutilizării produselor și reciclării materialelor și încurajarea beneficiilor de mediu, economice și sociale.
În plus, include Ghidurile pentru audituri pre-demolare și pre-renovare ale lucrărilor de construcție.
Noua versiune a Protocolului continuă să sublinieze întregul proces de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, cu îmbunătățiri cheie în domenii precum:
Audituri pre-demolare și pre-renovare: Protocoalele actualizate oferă acum ghiduri mai detaliate pentru identificarea potențialului de reutilizare, substanțelor periculoase și fluxurilor de deșeuri.
De asemenea, sunt incluse metode îmbunătățite de sondare a site-urilor și prelevare de probe pentru a ajuta la evaluarea opțiunilor de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări.
Demolare selectivă: Accentul rămâne pe îndepărtarea și separarea în siguranță a materialelor periculoase, cum ar fi azbestul, și s-au adus îmbunătățiri în planificarea demolării și separarea deșeurilor periculoase de cele nepericuloase.
Logistica deșeurilor îmbunătățită: Noile ghiduri oferă procese mai clare pentru gestionarea transportului, depozitării și riscurilor de mediu asociate deșeurilor, vizând o mai bună trasabilitate și transparență pe întregul lanț de gestionare a deșeurilor.
Prelucrarea și tratamentul deșeurilor: Protocolul actualizat subliniază opțiuni noi și mai avansate de tratament pentru diverse tipuri de deșeuri, inclusiv beton, plastic, metale și materiale de izolație. Se pune accent pe pregătirea materialelor pentru reutilizare prin metode mai bune de curățare, reparare și reciclare.
Managementul calității și cadrul politic: Protocolul actualizat întărește necesitatea auditurilor, certificărilor și conformității cu noile standarde pentru a asigura încrederea în reutilizarea produselor. De asemenea, oferă recomandări autorităților de reglementare pentru a dezvolta strategii și mecanisme de aplicare a legislației pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări.
CITEȘTE ȘI:
